UGAL

Pe 18 ianuarie marcăm Ziua Internațională a Vocabularului, prilej de analiză a transformărilor prin care trece limba română zi de zi. Asistăm la o „explozie lexicală”, graţie mijloacelor informatice care favorizează comunicarea şi accesul populaţiei la tot ce e nou, în diverse domenii ale cunoașterii. Suntem angrenați în procesul de globalizare sau de mondializare care oferă posibilitatea înţelegerii unitare a realităţilor de tot felul, având ca rezultat imediat omogenizarea conceptuală şi lingvistică.

Cunoscute fiind, pe de o parte, posibilitațile de creație ale limbii române și puterea de absorbție a unor elemente lexicale străine, pe de alta, se poate observa capacitatea limbii noastre de a furniza cuvinte și sensuri noi tuturor noutăţilor tehnice, financiare, sociale, ştiinţifice, culturale etc. Sursa principală de îmbogăţire lexicală şi semantică a sistemului lingvistic românesc este, în momentul de față, limba engleză, dar și limba franceză continuă să furnizeze cuvinte şi sensuri noi, mai ales pentru domeniile culturale şi sociale. Eugeniu Coşeriu afirma că „schimbarea în limbă nu este «alterare» sau «deteriorare» [...], ci reconstrucţie, înnoire a sistemului şi ea asigură continuitatea şi funcţionarea acestuia. Limba se face prin schimbare şi «moare» ca atare atunci cînd încetează să se schimbe”.

Avalanşa de cuvinte noi oferă celui interesat de problemele limbii române numeroase pretexte şi direcţii pentru cercetarea diverselor fapte de limbă. În tradiţia lexicologiei şi lexicografiei româneşti sunt considerate neologisme împrumuturile intrate în epoca modernă a limbii române (începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea), dar şi mai noile creaţii lexicale pe teren românesc, multe aparţinând registrului familiar, argotic şi figurat. Utilizând sintagma terminologică „cuvintele recente“, Florica Dimitrescu, membru de onoare al Academiei Române, inițiatoarea Dicționarului de cuvinte recente (ediţia a III-a, 2013, coautori Alexandru Ciolan și Coman Lupu), apreciază că acestea nu trebuie confundate cu neologismele, categorie care în dicționarele românești poate cuprinde termeni vechi de 150-200 de ani. Cercetătoarea înregistrează și discută, din dinamica fără precedent a lexicului presei ultimelor decenii, formaţii neologice foarte recente, cu „biografii” complete şi semnificative ale unor împrumuturi (etimologie, semantică, încadrare flexionară, contexte sintactice, variaţie formală, evoluţii semantice), dar și formații interne, create prin procedee și cu mijloace de formare lexicale românești, dar cu baze inedite, ca expresie.

Sursă inepuizabilă de studiu, vocabularul este obiect de cercetare pentru lingviști, profesori, doctoranzi, studenți, cu toții preocupați de dinamica limbii române actuale, iar Facultatea de Litere gălățeană oferă cadrul profesional perfect de manifestare, prin colocviile și conferințele pe care le organizează anual. Amintim aici cele 12 ediții ale conferinței Lexic comun / lexic specializat, organizate de Departamentul de literatură, lingvistică şi jurnalism în colaborare cu Centrul de cercetare Comunicare interculturală şi literatură, cu Centrul interdisciplinar de studii culturale central şi sud-est europene (ReForm - UDJG) și cu Școala doctorală de Științe socio-umane din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Facebook Twitter LinkedIn Vkontakte Email