TITLUL 1
CONSTITUIRE ŞI MISIUNE

Art. 1.

Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, denumit în continuare Senat, se constituie şi funcţionează în temeiul Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare şi al Cartei Universităţii, ca organism colectiv de conducere, cu rol decizional, deliberativ şi reprezentativ al comunităţii academice din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 2. 

(1) Senatul este cel mai înalt for decizional și deliberativ, de la nivelul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

(2) Numărul membrilor Senatului este stabilit prin Carta Universităţii, astfel încât să se asigure eficienţa decizională şi corecta reprezentativitate a întregii comunităţi academice.

Art. 3. 

(1) Senatul universitar este învestit cu garantarea şi exercitarea, în condiţiile legii, a autonomiei universitare şi a libertăţii academice.

(2) Principalele probleme supuse dezbaterii Senatului privesc strategia evoluţiei Universităţii, regulamentele şi metodologiile de organizare şi de funcţionare, asigurarea calităţii activităţii didactice şi ştiinţifice, bugetul şi execuţia bugetară, structura academică. Pentru aceasta, Senatul coordonează structurile academice şi conduce structura administrativă prin acte normative și decizii.

Art. 4.

Regulamentele şi hotărârile adoptate de Senat sunt obligatorii pentru toţi membrii comunităţii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi pentru toate persoanele şi organismele de conducere din Universitate. Persoanele cu funcţii de conducere executivă şi administrativă din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi au obligaţia de a răspunde la interpelările membrilor Senatului.

 

TITLUL 2
ATRIBUŢIILE SENATULUI

Art. 5.

Senatul poate decide în orice sferă de competenţă care rezultă din legislaţia în vigoare. Senatul are, în principal, atribuţii

(1) referitoare la buna funcţionare a instituţiei:

a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
b) elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta Universităţii;
c) aprobă, la propunerea rectorului, planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale;
d) aprobă, la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi funcţionarea Universităţii;
e) aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară propuse de rector;
f) elaborează şi aprobă Codul de asigurare a calităţii şi Codul de etică şi deontologie profesională universitară;
g) adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studenţilor din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, cu respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor acestora;
h) încheie contractul de management cu rectorul;
i) confirmă numirile în funcţiile de prorectori, decani şi prodecani;
j) controlează activitatea rectorului şi a Consiliului de administraţie prin comisii de specialitate;
k) validează concursurile publice pentru funcţiile din Consiliul de administraţie;
l) în cazul revocării din funcţie a rectorului de către minister, desemnează, conform legii, un prorector care reprezintă Universitatea şi care devine ordonator de credite şi finalizează, conform legii, procedurile de desemnare a unui nou rector;
m) în situaţia revocării din funcţie a rectorului, în termen de 3 luni de la revocare, finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector;
n) poate iniţia procedura de demitere a rectorului, în condiţiile legii;
o) avizează solicitarea de demitere a decanilor, în condiţiile legii şi ale Cartei universitare;
p) stabileşte numărul membrilor şi componenţa comisiei desemnate să coordoneze procesul de alegeri pentru structurile şi funcţiile de conducere;
q) delegă Consiliului de administraţie atribuţia de a stabili perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic, conform legii.

(2) referitoare la gestionarea resursei umane:

a) aprobă, la propunerea Consiliului de administraţie, metodologiile şi regulamentele privind:

i. admiterea, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea programelor de studii universitare şi postuniversitare;
ii. conferirea titlurilor şi ocuparea posturilor didactice şi de cercetare;
iii. conferirea calităţii de membru al comunităţii universitare;
iv. taxele de studii corespunzătoare programelor de studii universitare sau postuniversitare organizate de Universitate;
v. recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate;
vi. întocmirea statelor de funcţii pentru personalul didactic şi de cercetare;
vii. organizarea şi funcţionarea structurilor academice.

b) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană;
c) aprobă, la propunerea rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii şi a legislaţiei în vigoare;
d) aprobă statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare şi numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar şi pentru cel nedidactic;
e) poate decide mărirea, prin regulament, a normei didactice săptămânale minime, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă prevăzută de lege;
f) aprobă o reducere a normei didactice de cel mult 30% pentru personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul Universităţii sau de îndrumare şi control în cadrul ministerului de resort;
g) aprobă acordarea distincţiilor onorifice;
h) aprobă acordarea anului sabatic, conform legii;
i) stabileşte sancţiunile disciplinare aplicabile, conform legii;
j) aprobă comisiile de analiză numite de rector pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de membrii comunităţii universitare.

(3) referitoare la actul educaţional şi cercetarea ştiinţifică:

a) aprobă înfiinţarea, funcţionarea, divizarea, comasarea şi desfiinţarea structurilor proprii de învăţământ şi de cercetare;
b) aprobă modalităţile în care universitatea poate încheia şi derula proiecte naţionale sau internaţionale;
c) aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar, structura anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor universitare de studiu;
d) aprobă planurile de învăţământ ale programelor de studii universitare;
e) aprobă anularea de către rector a certificatelor sau a diplomelor de studii, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară;
f) aprobă anual programele de studii universitare de licenţă pe care le oferă Universitatea, conform legii;
g) aprobă anual, în cadrul domeniilor acreditate sau autorizate provizoriu pentru studiile universitare de masterat, programele de studii din oferta educaţională a universităţii;
h) aprobă, în situaţii speciale, la propunerea conducătorului de doctorat şi cu avizul IOSUD, prelungirea cu 1-2 ani a duratei programului de studii universitare de doctorat;
i) aprobă, pe baza propunerilor Consiliului de administraţie, susţinerea de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare de către personalul titular al universităţii;
j) stabileşte formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora, cu respectarea standardelor de calitate, conform legii.

(4) referitoare la gestionarea resurselor financiare:

a) aprobă înfiinţarea de către universitate, singură sau prin asociere, de societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii, şi acordarea, prin contract, a dreptului de administrare şi de folosinţă asupra bunurilor patrimoniale;
b) aprobă salarizarea personalului didactic şi de cercetare, conform legii;
c) aprobă bugetul pe facultăţi şi execuţia bugetară a Universităţii.

 

TITLUL 3
STRUCTURA SENATULUI

Art. 6.

Senatul este format din reprezentanţii aleşi ai facultăţilor (75% personal didactic şi de cercetare titular şi 25% reprezentanţi ai studenţilor), potrivit legii şi Metodologiei interne de organizare şi de desfăşurare a alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere de la nivelul facultăţilor şi universităţii, aplicabilă în Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 7.

(1) Membrii Senatului sunt aleşi pentru un mandat, de regulă, de 4 ani, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor.

(2) Fiecare facultate va avea reprezentanţi în Senat pe cote-părţi de reprezentare, care sunt stipulate în Carta universitară.

(3) Cotele-părţi de reprezentare ale facultăţilor, însumând 75% din membrii Senatului sunt actualizate o dată la 4 ani, în funcţie de dinamica resursei umane, prin Hotărâre a Senatului, în echivalentul a 10% din numărul total al cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari din fiecare departament din cadrul facultăţilor.

(4) Mandatul de membru al Senatului nu poate fi exercitat prin reprezentare.

(5) În cazul vacantării unui loc în Senat, Preşedintele Senatului va demara procedura alegerilor parţiale.

(6) Hotărârea Senatului privind aprobarea demarării procedurii alegerilor parţiale va fi pusă în aplicare de Consiliul de administraţie în maxim 30 de zile, dacă în cuprinsul acesteia nu este specificat un alt termen.

(7) Preşedintele Senatului este garantul respectării principiului legalităţii şi a principiului corectei reprezentativităţi în procedura emiterii hotărârilor Senatului.

Art. 8.

(1) Structura de organizare a Senatului cuprinde: Președintele Senatului, Vicepreședintele Senatului, Secretarul Senatului, Cancelaria Senatului, Biroul Senatului și comisiile permanente ale Senatului.

(2) Activitatea comisiilor permanente este coordonată de un preşedinte de comisie, numit de preşedintele Senatului.

(3) Preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului se subordonează direct preşedintelui Senatului.

 

TITLUL 4
CONDUCEREA SENATULUI

Art. 9.

(1) Conducerea Senatului este asigurată de Preşedintele Senatului.

(2) Preşedintele Senatului este ales prin vot direct şi secret de toţi membrii Senatului.

(3) Conducătorul şedinţei de alegere a Preşedintelui Senatului este cel mai în vârstă senator prezent care nu candidează la funcţia de Preşedinte al Senatului şi nu va putea fi desemnat drept vicepreşedinte.

(4) În cadrul şedinţei de alegeri valabil întrunite, se stabileşte o Comisie de numărare a voturilor, formată dintr-un număr de cinci senatori, a cărei componenţă este decisă de către senatorii prezenţi, cu includerea unui student în această

comisie şi a unui reprezentant desemnat de fiecare candidat.

(5) Este declarat preşedinte al Senatului candidatul care întruneşte jumătatea simplă a numărului voturilor valabil exprimate de către senatorii prezenţi, cu respectarea condiţiei de cvorum.

(6) Dacă niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea simplă a numărului voturilor valabil exprimate de senatorii prezenţi, se procedează la un nou tur de scrutin, pe buletinul de vot fiind înscrişi candidaţii clasaţi pe primele două

locuri în primul tur de scrutin, în ordinea numărului de voturi obţinute. Este declarat preşedinte al Senatului universitar candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

(7) În caz de balotaj, se organizează tururi de scrutin suplimentare.

(8) În situaţia în care candidează un singur senator la funcţia de preşedinte al Senatului, pentru ocuparea funcţiei, acesta trebuie să obţină cel puţin 1/2 din numărul voturilor valabil exprimate ale senatorilor prezenţi.

Art. 10.

(1) Preşedintele ales al Senatului desemnează dintre membrii Senatului un vicepreşedinte, cu avizul majorităţii simple a celorlalţi membri, exprimat prin vot secret.

(2) Preşedintele Senatului, ori de câte ori este necesar, mandatează un înlocuitor. Dacă Preşedintele Senatului se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile pentru o perioadă mai mare de 60 de zile şi, prin urmare, de a mandata un înlocuitor, funcţia de Preşedinte al Senatului va fi preluată de vicepreşedintele Senatului, care are obligaţia de a asigura interimatul până la încetarea situaţiei respective sau, după caz, de a finaliza procedura de numire a unui nou preşedinte în maxim 30 de zile de la preluarea funcţiei.

(3) În situaţia preluării atribuţiilor preşedintelui de către vicepreşedinte, în funcţia de vicepreşedinte al Senatului universitar va fi numit unul dintre preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului, la propunerea noului preşedinte.

Art. 11.

(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului universitar se constituie în Biroul Senatului universitar, cu rol în conducerea operativă a Senatului universitar.

Art. 12. 

(1) Preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raporturile cu rectorul şi Consiliul de administraţie.

(2) Preşedintele Senatului universitar are următoarele atribuţii:

a. convoacă şedinţele Senatului din proprie iniţiativă, la solicitarea rectorului sau la solicitarea scrisă a cel puţin o treime din numărul membrilor Senatului;
b. organizează şi conduce şedinţele Senatului; stabileşte tematica semestrială şi calendarul şedinţelor ordinare de Senat şi convoacă şedinţele extraordinare; programarea şi ordinea de zi a şedinţelor ordinare ale Senatului sunt aduse la cunoştinţa membrilor acestuia cu minimum 72 de ore înainte;
c. numeşte preşedinţii comisiilor Senatului cu avizul Senatului;
d. semnează, în numele Senatului, contractul de management cu rectorul universităţii;
e. asigură legătura dintre Senat şi conducerea administrativă a universităţii;
f. poate invita rectorul sau membrii Consiliului de administraţie la şedinţele Senatului;
g. reprezintă Senatul universitar şi participă ca invitat la şedinţele Consiliului de administraţie al universităţii;
h. informează Senatul asupra discuţiilor purtate la nivelul Consiliului de Administraţie al universităţii;
i. coordonează activităţile comisiilor de specialitate ale Senatului;
j. coordonează activitatea secretariatului Senatului;
k. semnează hotărârile şi celelalte documente adoptate de către Senat;
l. înmânează, în numele Senatului, diplome de acordare a titlurilor onorifice.

 

TITLUL 5
COMISIILE SENATULUI

Art. 13.

(1) Activitatea Senatului se desfășoară în plen și în comisii de lucru (permanente şi speciale). Denumirea şi componența comisiilor de lucru permanente sunt aprobate în Senat, pe baza propunerilor/autopropunerilor făcute de membrii acestuia, la iniţiativa Preşedintelui Senatului.

(2) În stabilirea componenţei nominale a comisiilor permanente, vor fi avute în vedere opţiunea fiecărui membru al Senatului, specializarea şi competenţele acestuia, astfel încât fiecare comisie să aibă caracterul unui organism specializat, cu rol de expert în domeniul de activitate de care răspunde.

(3) Comisiile de lucru permanente sunt conduse de un preşedinte şi se întrunesc ori de câte ori este necesar.

(4) Comisiile de lucru permanente ale Senatului funcţionează în mod legal, în cvorum de 2/3 şi iau hotărârile cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

(5) La propunerea Preşedintelui Senatului, Senatul poate constitui comisii speciale, atunci când acest lucru este apreciat ca necesar sau când comisiile de lucru permanente îşi declină, cu votul majorităţii membrilor, competenţa în soluţionarea unor aspecte care le-au fost încredinţate, raportat la specificul activităţii proprii.

(6) Comisiile speciale ale Senatului sunt formate din senatori şi completate, eventual, cu membri ai personalului didactic şi nedidactic şi studenţi ai Universităţii, cu competenţe în domeniul de acţiune al comisiei. Structura acestor comisii este propusă de Preşedintele Senatului.

(7) Comisiile speciale de lucru se întrunesc ori de câte ori este necesar.

Art. 14.

(1) Comisiile permanente sunt structuri subordonate Senatului, având, în principal, funcţii de control, consultanţă şi expertizare, de analiză şi de fundamentare a deciziilor, a hotărârilor şi a actelor normative interne supuse spre aprobare Senatului.

(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente este propusă de către senatori şi de către preşedintele Senatului şi este aprobată de Senat prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturile exprimate de senatorii prezenţi, cu respectarea condiţiei de cvorum.

(3) Comisiile permanente ale Senatului sunt:

a) Comisia didactică și de calitate;
b) Comisia pentru baza materială, buget şi finanţe;
c) Comisia pentru cercetarea ştiinţifică;
d) Comisia pentru activitatea studenţilor şi probleme sociale;
e) Comisia juridică şi de etică;
f) Comisia pentru dezvoltare instituțională și internaționalizare;
g) Cancelaria Senatului.

(4) Comisiile permanente ale Senatului sunt formate exclusiv din membrii ai Senatului, cu excepţia Cancelariei Senatului. Componenţa acestora se aprobă de către Senat.

(5) Rapoartele de monitorizare şi de control, elaborate de către comisiile permanente şi speciale, sunt prezentate periodic şi discutate în Senat, stând la baza rezoluţiilor acestuia.

Art. 15.

(1) Activitatea comisiilor permanente ale Senatului este reglementată prin regulamentele proprii fiecărei comisii, aprobate de Senat.

(2) Activitatea comisiilor speciale ale Senatului este stabilită prin Hotărâre a Senatului, iar raportat la specificul lor, se vor limita la obligaţiile prevăzute expres în hotărârea de constituire.

(3) Comisiile permanente ale Senatului au, în general, următoarele atribuţii:

a) elaborează proiecte de regulamente precum şi criterii unitare privind soluţionarea unor probleme din aria lor de activitate;
b) efectuează analize, alcătuiesc rapoarte (anuale) şi propun Senatului proiecte de măsuri pe baza rapoartelor întocmite referitor la analizele întreprinse;
c) efectuează, la solicitarea Preşedintelui Senatului, lucrări şi operaţiuni conforme cu aria lor de activitate şi corelate cu cerinţele activităţii din universitate;
d) propun Senatului subiecte de interes major spre analiză;
e) îndeplinesc orice atribuţii stabilite de Senat, în limitele ariilor lor de competenţă.

Art. 16.

(1) Comisiile permanente pot solicita consultanţă din partea unor colective de specialişti ai universităţii, în funcţie de natura problemelor care trebuie rezolvate.

(2) Comisiile permanente pot solicita rapoarte şi informări din partea facultăţilor şi departamentelor, precum şi din partea compartimentelor tehnico-administrative.

(3) Concluziile comisiilor permanente au rol consultativ, nu deliberativ.

Art. 17.

(1) Lucrările comisiilor Senatului se desfăşoară prin întâlniri de lucru şi prin activităţi individuale, în funcţie de necesităţile activităţii şi de solicitările Senatului sau ale organelor de conducere colectivă, conform unui regulament propriu.

(2) Regulamentul propriu al fiecărei comisii permanente este aprobat de către Senat şi poate prevedea sancţiuni pentru membrii comisiei care nu participă la întâlnirile şi la activităţile acestora.

Art. 18.

(1) Recomandările sau punctele de vedere ale comisiilor se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor acestora.

(2) Recomandările, rapoartele sau punctele de vedere ale comisiilor sunt prezentate Senatului de către preşedintele comisiei sau de către un alt raportor desemnat de către acesta.

 

TITLUL 6
CALITATEA DE MEMBRU AL SENATULUI

Art. 19.

(1) Calitatea de membru al Senatului se dobândeşte prin alegerea cadrului didactic sau de cercetare titular ori studentului ca reprezentant în Senat de către colectivul din care face parte, conform Metodologiei interne de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere de la nivelul facultăţilor şi universităţii aplicabilă în Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

(2) Mandatul de membru al Senatului universitar este, de regulă, de 4 ani.

(3) Reprezentanţii personalului didactic şi de cercetare pot fi membri ai Senatului universitar atâta vreme cât deţin statutul de titular în Universitate.

(4) Reprezentanţii studenţilor sunt membri ai Senatului universitar atâta vreme cât îşi păstrează statutul de student deţinut la data alegerii lor.

(5) Calitatea de membru al Senatului devine efectivă din ziua validării de către Senat a alegerii persoanei respective în această calitate.

Art. 20.

(1) Membrii Senatului au, în principal, următoarele atribuţii şi drepturi:

a) să participe la şedinţele Senatului şi ale comisiilor permanente din care fac parte;
b) să-şi exprime neîngrădit opiniile privind problemele supuse analizei în Senat;
c) să participe prin vot deschis, nominal sau secret, după caz, la luarea deciziilor;
d) să propună Senatului luarea în discuţie a unor probleme de interes pentru Universitate;
e) să participe la activitatea comisiilor speciale şi să reprezinte Senatul atunci când au fost desemnaţi în acest scop de către Senat;
f) să interpeleze preşedintele Senatului, Consiliul de administraţie, consiliile, comisiile şi conducerile administrative, cu privire la diferite probleme.

Art. 21.

(1) Calitatea de membru al Senatului poate înceta:

a) de drept;
b) prin pierderea calităţii de membru al comunităţii academice care l-a votat sau, după caz, prin încetarea contractului individual de muncă, prin transfer în cadrul unui alt departament sau prin încetarea contractului de studii;
c)  prin demisie sau excludere.

Art. 22.

(1) Calitatea de membru al Senatului se poate pierde prin acumularea a trei absenţe nemotivate de la trei şedinţe ale Senatului sau/şi ale comisiilor permanente pe parcursul unui an universitar.

(2) În aplicarea dispoziţiilor alin. (1), în cazul votului prin corespondenţă (via e-mail), se consideră absenţă nemotivată lipsa exprimării opţiunii de vot indiferent de mijloacele de comunicare prin care a fost transmisă solicitarea de vot.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şedinţele de Senat festive.

(4) Absenţele pot fi motivate de preşedintele Senatului numai în cazuri de forţă majoră, îmbolnăviri dovedite cu acte medicale, plecări peste hotare sau delegaţii oficiale.

Art. 23.

(1) Pentru evitarea unor situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese, sub sancţiunea excluderii din Senat, membrii Senatului, pe durata exercitării mandatului, nu pot avea calitatea de membru în comisii administrative constituite la nivelul Universităţii decât cu avizul Comisiei Juridice şi de Etică a Senatului şi cu aprobarea Preşedintelui Senatului.

(2) Calitatea de membru al Senatului este incompatibilă cu funcţiile: director, director general administrativ, prodecan, decan, prorector, director CSUD şi rector.

 

TITLUL 7
ŞEDINŢELE SENATULUI

Art. 24.

(1) Senatul este legal întrunit pentru a adopta decizii în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor săi. În cazul în care Senatul nu este legal întrunit, lucrările se amână și se declanșează o nouă procedură de convocare. În această situaţie, indiferent de numărul membrilor prezenţi, hotărârile luate cu majoritatea simplă a acestora vor fi considerate valide, cu condiţia ca cel puţin 2/3 din numărul total al locurilor din Senat să fie ocupate.

(2) Senatul se întruneşte în şedinţe ordinare, şedinţe extraordinare şi şedinţe festive.

(3) Şedinţele ordinare au loc, de regulă, lunar şi sunt convocate de către preşedintele Senatului cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte, prin convocator, cu precizarea ordinii de zi.

(4) Şedinţele extraordinare se convoacă de Preşedintele Senatului în situaţii de importanţă majoră, din proprie iniţiativă, la solicitarea Rectorului sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Senatului.

(5) La şedinţele festive, membrii Senatului pot purta robă şi tocă. Sunt întruniri festive:

a) şedinţele de decernare a unor titluri şi diplome onorifice;
b) alte şedinţe cu carcater festiv, stabilite prin hotărâri ale Senatului.

Art. 25.

(1) Şedinţele Senatului nu sunt publice.

(2) Rectorul Universităţii participă la şedinţele Senatului, ca invitat permanent, fără drept de vot.

(3) La şedinţele Senatului pot participa ca invitaţi, fără drept de vot, cu aprobarea sau la solicitarea Preşedintelui Senatului, membrii Consiliului de administraţie, directorii de departamente, reprezentanţii sindicatelor reprezentative din Universitate, precum şi orice altă persoană, din instituţie sau din afara acesteia, a cărei prezenţă este apreciată ca fiind necesară pentru clarificarea unor aspecte de interes pentru comunitatea academică a universităţii, dacă soluţionarea acestora sunt de competenţa Senatului.

(4) Pe cale de excepţie, şedinţele Senatului se pot desfăşura on-line, prin videoconferinţă, organizată de Cancelaria Senatului, Preşedintele Senatului sau iniţiatorul şedinţei, cu respectarea întocmai a prevederilor prezentului Regulament.

(5) Se pot organiza şedinţe on-line doar în situaţii deosebite, precum starea de urgenţă, starea de alertă sau orice altă situaţie de fapt similară sau ulterioară ori generată de acestea şi care a fost instituită pe teritoriul României sau a unităţii administrativ-teritoriale a municipiului/judeţului Galaţi.

(6) Şedinţele on-line ale Senatului se vor desfăşura, după o procedură elaborată de Comisia didactică şi de calitate a Senatului, folosind platforma Microsoft Teams sau, în caz de disfuncţionalităţi ale acesteia, alte platforme care permit organizarea de videoconferinţe.

Art. 26.

(1) Membrii Senatului au obligaţia de a participa la toate şedinţele ordinare şi extraordinare convocate conform prezentului Regulament şi, în cazul şedinţelor fizice, de a se înscrie pe lista de prezenţă înainte de începerea acestora.

(2) Convocarea membrilor Senatului se face prin intermediul poştei electronice. Discuţiile din Senat pe marginea ordinii de zi şi hotărârile luate sunt consemnate într-un proces verbal, întocmit și semnat de Secretarul Senatului, prezent la ședință.

(3) Membrii Senatului au obligaţia de a vota prin corespondenţă (via e-mail) ori de câte ori li se transmite o astfel de solicitare de către Preşedintele Senatului.

(4) Membrii Senatului care nu pot participa la şedinţe vor anunţa din timp Cancelaria Senatului şi vor menţiona cauzele care îi împiedică să participe.

(5) Pentru 3 absenţe nemotivate şi/sau pentru 3 absenţe de la votul prin corespondenţă (via e-mail) într-un an academic, un membru al Senatului poate fi exclus din Senat.

(6) Excluderea se hotărăşte de către Senat, la propunerea Preşedintelui Senatului, şi este urmată de declanşarea procedurii de alegeri parţiale pentru completarea locului devenit vacant în Senat.

(7) Un membru al Senatului exclus pentru absenţe nemotivate nu mai poate ocupa această funcţie pentru o perioadă de 4 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere.

Art. 27.

(1) Preşedintele Senatului poate solicita votul prin corespondenţă (via e-mail) pentru orice propunere, cu excepţia problemelor de importanţă majoră pentru buna funcţionare a instituţiei.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), votul prin corespondenţă (via e-mail) este permis în orice problemă pe durata stării de urgenţă, a stării de alertă sau a oricărei situaţii de fapt similare sau ulterioare acestora ori generate de acestea şi care au fost instituite pe teritoriul României sau a unităţii administrativ-teritoriale a municipiului/judeţului Galaţi.

(3) În situația în care nu este posibilă întrunirea Senatului, se poate recurge la votul prin corespondenţă (via e-mail) pentru adoptarea unei hotărâri, strict în limitele prezentului Regulament. Votul prin corespondenţă (via e-mail) se exprimă prin e-mail transmis pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Votul prin corespondenţă (via e-mail) se exprimă în termen de minimum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Decizia de a recurge la votul prin corespondenţă (via e-mail) și intervalul de timp în care acesta poate fi exprimat se stabilesc de către Preşedintele Senatului și se comunică membrilor Senatului odată cu transmiterea solicitării de vot prin corespondenţă (via e-mail).

(4) Prin excepţie de la termenul prevăzut la alin. (3), în situaţii de urgenţă, votul prin corespondenţă (via e-mail) se exprimă cu celeritate, dar într-un temen ce nu poate fi mai mic de 48 de ore, calculat de la primirea solicitării de vot.

(5) Rezultatul votului prin corespondenţă (via e-mail) este valabil dacă în intervalul stabilit au fost primite voturile de la cel puțin 2/3 din membrii Senatului. Mesajele votanților se arhivează electronic ca anexă la hotărârea adoptată, dar nu vor fi publice. Hotărârea se comunică, prin e-mail, membrilor Senatului în termen de maximum 24 de ore de la adoptare.

(6) Nu se poate recurge la vot prin corespondenţă (via e-mail) în exercitarea atribuțiilor pentru care se prevede caracterul secret al votului.

(7) Hotărârile emise cu nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (3) şi (4) sunt nule.

Art. 28.

(1) Propunerile privind proiectele de hotărâri cuprinse în ordinea de zi vor fi făcute în scris şi vor fi depuse la biroul Preşedintelui Senatului cu cel puţin 2 zile înaintea şedinţei respective.

(2) Propunerile scrise vor fi multiplicate şi puse la dispoziţia membrilor Senatului înainte de începerea şedinţei, odată cu ordinea de zi.

(3) Documentele pot fi trimise spre consultare şi prin proceduri electronice.

(4) Anterior desfăşurării şedinţei sau solicitării votului prin corespondenţă (via e-mail), Preşedintele Senatului va transmite tuturor membrilor senatori, spre analiză şi dezbatere, documentele care vor sta la baza solicitării de vot. Analiza

şi dezbaterea se vor derula pe o perioadă de minimum 2 zile lucrătoare.

(5) Autorii au dreptul de a-şi prezenta sintetic, verbal în plenul şedinţei sau prin e-mail, în cazul votului prin corespondenţă, propunerile făcute.

(6) La finalul termenului de analiză şi dezbatere, Cancelaria Senatului va întocmi un centralizator al propunerilor şi observaţiilor primite din partea membrilor Senatului şi le va transmite Preşedintelui pentru a le analiza împreună cu ceilalţi membrii ai Biroului Senatului universitar.

(7) Pe baza recomandărilor membrilor Biroului Senatului universitar, Preşedintele Senatului va stabili lista finală a observaţiilor şi propunerilor care vor fi transpuse în documentul ce urmează a fi supus votului.

(8) Procedura prealabilă votului, în cazul emiterii de regulamente, metodologii şi alte documente similare nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare.

(9) În cadrul şedinţei, după prezentare, propunerile de amendare a proiectelor de hotărâri se supun votului, punct cu punct, şi se aprobă cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi. Votul final privind o hotărâre a Senatului se face după votarea propunerilor de amendamente privind hotărârea respectivă. În funcţie de numărul amendamentelor aprobate, votul final se poate face în aceeaşi şedinţă sau în şedinţa imediat următoare. Proiectele de hotărâri se vor vota punct cu punct chiar şi în situaţia votului prin corespondenţă (via e-mail).

(10) La punctul „Diverse” de pe ordinea de zi, pot fi discutate alte probleme ale comunităţii academice.

(11) Interpelările pot fi formulate verbal pe toată durata şedinţei sau pot fi depuse în scris, în condiţii similare cu propunerile scrise privind proiectele de hotărâri, în condiţiile alin. (1).

(12) În cazul în care solicitările presupun un răspuns din partea conducerii Universităţii, acesta va fi dat pe loc, în cazul interpelărilor scrise, şi în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data şedinţei, în cazul interpelărilor verbale formulate pe durata şedinţei.

(13) Au dreptul de a face observaţii, propuneri şi interpelări membrii Senatului, membrii de onoare ai Senatului şi reprezentanţii sindicatelor.

(14) Pot fi membri de onoare ai Senatului foştii Preşedinţi/Vicepreşedinţi ai Senatului, precum şi foştii preşedinţi ai comisiilor permanente ale Senatului, care nu ocupă nicio funcţie de conducere.

(15) Hotărârile emise cu nerespectarea termenului prevăzut la alin. (4) sunt nule.

Art. 29.

(1) Votul membrilor Senatului se exprimă personal în plenul Senatului sau prin corespondenţă (via e-mail), în funcţie de varianta solicitată de Preşedintele Senatului. Votul poate fi nominal, deschis sau secret.

(2) Votul nominal se exprimă prin apelarea verbală de către Secretarul Senatului a fiecărui membru al Senatului, care la rândul său îşi va exprima verbal opţiunea de vot, astfel încât să poată fi auzit de toţi membrii Senatului prezenţi la şedinţă. Votul nominal va fi consemnat individual în procesul verbal al şedinţei şi fiecare membru al Senatului va semna în dreptul opţiunii de vot. În cazul şedinţelor on-line, votul nominal se exprimă prin transmiterea de către fiecare senator a unui mesaj cu opţiunea de vot, menţionată distinct pentru fiecare punct de pe ordinea de zi supusă aprobării, prin intermediul ferestrei de trimitere a mesajelor scrise de pe platform utilizată pentru desfăşurarea şedinţei. Mesajele scrise astfel transmise trebuie să poată fi vizualizate de toţi senatorii participanţi la şedinţă.

(3) Votul deschis se exprimă prin ridicarea mâinii, în funcţie de opţiune, în momentul în care Preşedintele Senatului solicită votul, folosind succesiv expresiile: „Voturi pentru?”, „Voturi împotrivă?” şi „Abţineri de la vot?”. În cazul şedinţelor on-line, votul deschis se exprimă prin transmiterea de către fiecare senator a unui mesaj cu opţiunea de vot, menţionată distinct pentru fiecare punct de pe ordinea de zi supusă aprobării, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

(4) Pentru votul secret se folosesc buletine de vot. Modelul buletinului de vot se aprobă de către Senat. Votul secret nu este posibil în cazul şedinţelor on-line. În situaţiile prevăzute de prezentul Regulament, dacă este necesară, modalitatea de vot secret va fi stabilită prin hotărâre a Senatului universitar.

(5) După exprimarea votului, în plen sau în comisiile permanente, membrii Senatului universitar nu îşi mai pot modifica opţiunea de vot.

Art. 30.

(1) La propunerea preşedintelui sau a membrilor Senatului, Senatul hotărăşte, înaintea declanşării procedurii de vot, modalitatea de vot care urmează a fi folosită, stabilind, totodată, şi comisia de numărare a voturilor, dacă este cazul.

(2) Se recurge la procedura votului secret, cel puţin, în următoarele situaţii:

a) la alegerea Preşedintelui şi Vicepreşedintelui Senatului;
b) la avizarea propunerilor pentru demiterea din funcţii de conducere;
c) la excluderea unui membru din Senat;
d) pentru orice altă situaţie, la propunerea membrilor Senatului şi cu acordul majorităţii simple a celor prezenţi la şedinţa respectivă.

(3) O propunere se consideră adoptată dacă întruneşte majoritatea simplă a voturilor exprimate de către membrii Senatului prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

(4) În cazul egalităţii numărului de voturi pro şi contra, se reiau dezbaterile şi procedura de votare până când se obţine o majoritate simplă. Rezultatul votului se consemnează în procesul verbal al şedinţei Senatului.

Art. 31.

(1) Membrii Senatului au drept de vot deliberativ egal.

(2) Conform legii, hotărârile Senatului se iau cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi, cu respectarea condiţiei de cvorum prevăzută de art. 24 alin. (1) din prezentul Regulament.

(3) Majoritatea simplă reprezintă primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenţi la şedinţă, cu condiţia îndeplinirii cvorumului.

Art. 32.

(1) La votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice sau de cercetare participă doar cadrele didactice.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), majoritatea simplă se recalculează corespunzător.

Art. 33.

Pe parcursul votării, membrii Senatului nu au dreptul de a lua cuvântul cu privire la subiectul supus votului.

Art. 34.

Punctele prevăzute pe ordinea de zi a Senatului, cu excepţia audierii unor informări sau conferinţe, se finalizează prin:

a) minute;
b) regulamente;
c) hotărâri;
d) validări sau invalidări;
e) declaraţii publice referitoare la probleme şi evenimente de importanţă majoră pentru universitate.

Art. 35.

Toate documentele elaborate şi aprobate de către Senat sunt înregistrate şi apoi semnate de către preşedintele Senatului, care dispune aducerea lor la cunoştinţa Consiliilor facultăţilor şi departamentelor, după caz, în maximum 24 de ore de la adoptare.

Art. 36.

Procesele-verbale ale şedinţelor de Senat vor fi întocmite pe durata acestora de către secretarul Senatului şi vor fi consemnate într-un Registru de procese-verbale ale cărui pagini au fost numerotate anterior.

Art. 37.

(1) Orice membru al Senatului are acces, pentru consultare, la procesele verbale ale şedinţelor Senatului şi ale comisiilor Senatului.

(2) În sensul aplicării dispoziţiilor prevăzute la alin. (1), va fi creat un canal de comunicare Intranet securizat.

Art. 38.

Comunicarea hotărârilor Senatului către structurile academice şi administrative se face de către membrii Senatului, prin informări la şedinţele de departament şi prin publicarea acestora de către Secretariatul Senatului pe pagina web a Universităţii www.ugal.ro.

 

 

Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa de Senat din data de 9 decembrie 2020, produce efecte de la data aprobării lui şi abrogă Regulamentul anterior care a fost aprobat în şedinţa de Senat din data de 01.03.2012 şi modificat în ședința de Senat din data de 16.03.2017.