UGAL

 

INTRODUCERE

 

Art. 1

Prezentul regulament este elaborat în baza:Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate; Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, având în vedere prevederile Legii nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate;Ordinului ministrului educaţiei nr. 3106/2022 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie; Ordinului nr. 3952 din 03/05/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011şi a Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.156/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind regimul actelor de studii şi al documentelor universitare în sistemul de învăţământ superior, precum şi a prevederilor Cartei Universităţii „Dunărea de Jos” din Galați.

Art. 2

Prezentul regulament se aplică începând cu promoţia anului universitar 2021-2022, precum şi absolvenţilor promoțiilor anterioare care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de finalizare a studiilor până la intrarea sa în vigoare.

Art. 3

Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de licenţă, diplomă şi disertaţie - se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor legale în vigoare şi regulamentului propriu aprobat de Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 4

Examenele de finalizare a studiilor se pot organiza în 3 sesiuni, în perioadele aprobate de Senatul universităţii prin Calendarul examenelor de finalizare a studiilor în anul universitar 2021-2022, din care două sesiuni în anul universitar curent şi o sesiune în luna februarie a anului universitar următor.

Art. 5

Programele de studii organizate în baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează astfel:

a) pentru ciclul I de studii universitare - studiile universitare de licenţă/diplomă se încheie cu examen de licenţă sau cu examen de diplomă pentru învăţământul din domeniul ştiinţelor inginereşti;

b) pentru ciclul II de studii universitare - studiile universitare de master se încheie cu examen de disertaţie.

Art. 6

(1) Programele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu:

a) examen de licenţă/diplomă, pentru studiile în învăţământul universitar de lungă durată;

b) examen de absolvire, pentru studiile în învăţământul universitar de scurtă durată.

(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate, care organizează şi desfăşoară examene de finalizare a studiilor organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd, în regulamentul propriu, un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea acestor examene, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 7

(1) În situaţiile prevăzute de Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea de către absolvenţi a unui examen de selecţie.

(2) Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine ulterior şi examenul de licenţă/diplomă.

(3) Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.

(4) Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează şi desfăşoară examenul de selecţie prevăd, în regulamentul propriu, un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea examenului de selecţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(5) Pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pentru studenţii şi absolvenţii care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate şi care şi-au încetat procesul didactic se aplică dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.952/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

 

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ/DIPLOMĂ

 

Art. 8

(1) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă pentru absolvenții proprii la:

a. programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate în condiţiile legii;

b. programe de studii universitare de licenţă/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care are programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate în acelaşi domeniu de licenţă.

(2) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ acreditate sau autorizate provizoriu la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universității, în condiţiile prevăzute la alin. (1), cu respectarea regulamentului propriu.

(3) În situaţia în care, la nivel naţional, într-un domeniu de licenţă există numai programe de studii/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, absolvenţii acestor programe de studii/specializări susţin examenul de finalizare a studiilor la programe de studii/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

(4) În situaţii excepţionale, temeinic argumentate, o instituţie de învăţământ superior acreditată poate organiza examene de finalizare a studiilor universitare la specializări autorizate să funcţioneze provizoriu unice în domeniul de licenţă din cadrul instituţiei respective, cu avizul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Art. 9

Pentru un program de studii universitare/specializare, examenul de licenţă/diplomă se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă sau de instituţia de învăţământ superior absolvită.

Art. 10

(1) Pot susţine examen de licenţă/diplomă:

a) absolvenţii de învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare;

b) absolvenţii care au promovat examenul de selecţie.

(2) Absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior acreditate se pot înscrie şi pot susţine examenul de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată, cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie.

(3) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administraţie.

Art. 11

(1) Înscrierea absolvenţilor proprii pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi;

(2) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, care şcolarizează programe identice sau similare, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul favorabil al consiliilor de administraţie. Programele de studii „similare” sunt stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

(3) Absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă/specializărilor menţionate la art. 7 se înscriu şi susţin examenul de licenţă/diplomă la instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia au promovat examenul de selecţie.

Art. 12

(1) Candidaţii la examenul de licenţă/diplomă prezintă, la înscriere, un certificat de competenţă lingvistică într-o limbă de largă circulaţie internaţională, eliberat de universitate sau de către o altă instituţie specializată, naţională ori internaţională, recunoscută.

(2) Examenele de licenţă/diplomă se desfăşoară în spațiile pe care universitatea are dreptul să le utilizeze.

(3) Înscrierea candidaţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se face respectându-se calendarul examenelor de finalizare a studiilor în anul universitar 2021-2022, aprobat prin HS nr. 12 din 21 ianuarie 2022, cu modificările ulterioare, fie individual, fie de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului dintre aceste instituţii şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Din componenţa dosarului de examen, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se elimină cerinţa de depunere a copiilor legalizate ale documentelor, acestea fiind înlocuite cu certificarea conformităţii cu originalul de către persoana care are atribuţii desemnate în acest sens.

Art. 13

Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă, respectiv sesiunile iunie-iulie și septembrie ale anului universitar curent şi sesiunea februarie a anului universitar următor. În toate sesiunile se aplică aceeaşi Metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei şi acelaşi Regulament, iar comisiile de examen au aceeaşi componenţă.

Art. 14

(1) Examenul de licenţă/diplomă constă din două probe, după cum urmează:

a) proba 1: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;

b) proba 2: prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă. (2) Probele menţionate la alin. (1) pentru examenul de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei/comisiilor de examen specifice fiecărei probe şi a examinatului.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), pe perioada instituirii stării de alertă, necesitate sau urgență, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, probele menționate la alin. (1) pentru examenul de licență/diplomă se pot desfășura și on-line, în baza unei proceduri aprobate de către senatul universitar, cu condiția existenței și folosirii unei platforme electronice adecvate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral, pentru fiecare absolvent în parte și arhivată la nivelul facultății.

(4) Studenții la studii universitare de licență, care pe perioada stării de alertă, necesitate sau urgență au urmat activități de învățare și predare în modul on-line, participă la examenele prevăzute de art. 143 din Legea nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile metodologiilor/ regulamentelor din universitate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral, pentru fiecare absolvent în parte și arhivată la nivelul facultății.

(5) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.

(6) Tematica şi bibliografia se publică pe site-ul facultăţii organizatoare.

(7) În învăţământul superior medico-farmaceutic uman, prima probă din cadrul examenului de licenţă se constituie dintr-o componentă naţională şi, după caz, dintr-o componentă specifică. Componenta naţională va fi sub formă de lucrare scrisă din tematica şi din bibliografia anunţate de către comisia de organizare, care va fi formată din specialişti desemnaţi de conducerile universităţilor de medicină şi farmacie acreditate.

(8) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate pentru absolvenții promoției 2022se poate realiza prin cel puțin una dintre următoarele: probă scrisă, probă orală, probă practică. Modalitatea efectivă de susținere a probelor se aprobă de către Senatul Universităţii „Dunărea de Jos”, după avizul Consiliului de administrație, la propunerea consiliilor facultăţilor.

Art. 15

(1) Media de promovare a examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin 6,00.

(2) Nota de promovare trebuie să fie cel puţin 5,00 la fiecare probă.

(3) Media fiecărei probe, calculată ca medie aritmetică a notelor acordate de către membrii comisiei de examen, inclusiv președintele se determină cu două zecimale, fără rotunjire.

(4) Media examenului de licenţă/diplomă se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, exclusiv în baza mediei probelor.

(5) Notele acordate de membrii comisiei de examen sunt numere întregi, de la 1 la 10.

(6) Deliberarea comisiilor, cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de licenţă/diplomă, nu este publică.

(7) Rezultatele obținute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.

(8) Rezultatele fiecărei probe se comunică prin afișare, în termen de cel mult 48 de ore de la data susținerii acesteia, la avizierul facultății organizatoare și pe pagina web.

Art. 16

(1) Comisiile de examen se stabilesc pe programe de studii/specializări, prin decizie a rectorului, la propunerea consiliilor departamentelor şi a consiliilor facultăţilor şi cu aprobarea Consiliului de administrație.

(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă și a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum și numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor și se publică pe site-urile facultăţilor.

(3) Conducerea universităţii şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

(4) Fiecare comisie este alcătuită din preşedinte, minimum trei membri, un secretar și cel puțin un membru supleant. În cazul indisponibilității membrilor sau secretarului se face înlocuirea cu membrii supleanți. În cazul indisponibilității președintelui se înaintează spre aprobare, în Consiliul de Administrație, o nouă propunere de comisie.

(5) Preşedintele comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau de conferenţiar universitar.

(6) Membrii comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar sau profesor universitar.

(7) Secretarul comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.

(8) Membrii comisiei de examen de licenţă/diplomă şi secretarul acesteia nu se pot afla, în raport cu cei evaluaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.

(9) Pentru acoperirea costurilor aferente organizării examenelor de licenţă/diplomă, în cazul absolvenţilor proveniţi din alte instituţii de învăţământ superior, universitatea încheie un protocol cu instituţia de învăţământ superior autorizată provizoriu, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administrație. Membrii comisiei de examen de finalizare a studiilor, precum şi personalul didactic auxiliar implicat sunt remunerați pentru această activitate exclusiv de instituția organizatoare.

(10) Candidaţii sunt informaţi despre perioadele de examene de finalizare a studiilor, condiţiile şi perioadele de înscriere, tematica, bibliografia, programele, accesul la biblioteci, cursurile de pregătire etc., prin afişare la sediile facultăților şi pe paginile web ale acestora.

 

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE DISERTAŢIE

 

Art. 17

Programele de studii universitare de master, organizate în baza Legii nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 18

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii, din promoţia curentă şi din promoţiile anterioare, atât de la studiile universitare de master, cât şi de la studiile postuniversitare de master organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19

Pentru un program de studii universitare de masterat, examenul de disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă.

Art. 20

(1) Examenele de disertaţie se desfăşoară la sediul facultăţii.

(2) Înscrierea candidaţilor pentru examenul de disertaţie se face individual, respectându-se calendarul examenelor de finalizare a studiilor în anul universitar 2021-2022, aprobat prin HS nr. 12 din 21 ianuarie 2022, cu modificările ulterioare.

(3) Candidaţii sunt informaţi despre perioadele de examene de finalizare a studiilor, condiţiile şi perioadele de înscriere, tematica, bibliografia, programele, accesul la biblioteci, cursurile de pregătire etc., prin afişare la sediile facultăților şi pe paginile web ale acestora.

Art. 21

(1) Examenul de disertaţie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie.

(2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), pe perioada instituirii stării de alertă, necesitate sau urgență, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, susținerea lucrării de disertație se poate desfășura și on-line, în baza unei proceduri aprobate de către senatul universitar, cu condiția existenței și folosirii unei platforme electronice adecvate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral pentru fiecare absolvent în parte și arhivată la nivelul facultății.

(4) Studenții la studii universitare de master, care pe perioada stării de alertă, necesitate sau urgență au urmat activități de învățare și predare în modul on-line, participă la examenele prevăzute de art. 143 din Legea nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile metodologiilor/ regulamentelordin universitate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral pentru fiecare absolvent în parte și arhivată la nivelul facultății.

(5) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6,00.

(6) Media examenului de disertaţie se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, pe baza notelor acordate de către membrii comisiei de examen, inclusiv președintele.

(7) Notele acordate de membrii comisiei de examen sunt numere întregi, de la 1 la 10.

(8) Deliberarea comisiilor, cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de disertaţie, nu este publică.

(9) Rezultatele se comunică prin afișare, în termen de cel mult 48 de ore de la data susținerii acesteia, la avizierul facultății organizatoare și pe pagina web.

Art. 22

(1) Comisiile de examen se stabilesc pe programe de masterat, prin decizie a rectorului, la propunerea consiliilor departamentelor şi a consiliilor facultăţilor, cu aprobarea Consiliului de administrație.

(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de disertaţie și a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum și numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor și se publică pe site-urile facultăţilor.

(3) Conducerea universităţii şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

(4) Fiecare comisie este alcătuită din preşedinte, minimum trei membri, un secretar și cel puțin un membru supleant. În cazul indisponibilității membrilor sau secretarului se face înlocuirea cu membrii supleanți. În cazul indisponibilității președintelui, se înaintează spre aprobare în Consiliul de Administrație o nouă propunere de comisie.

(5) Preşedintele comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau de conferenţiar universitar.

(6) Membrii comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar sau profesor universitar.

(7) Secretarul comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.

(8) Membrii comisiei de examen de disertaţie şi secretarul acesteia nu se pot afla, în raport cu cei evaluaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.

Art. 23

Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă, respectiv sesiunile iunie-iulie și septembrie ale anului universitar curent şi sesiunea februarie a anului universitar următor. În toate sesiunile, se aplică aceeaşi Metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei şi acelaşi Regulament, iar comisiile de examen au aceeaşi componenţă.

 

ORGANIZAREA EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

 

Art. 24

(1) Universitatea poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universităţii, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, pot susţine examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

(3) Absolvenții programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate/ autorizate să funcționeze provizoriu intrate în lichidare sau lichidate, care nu au susținut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, pot susţine examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au aceste programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate.

Art. 25

(1) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administraţie.

(2) Înscrierea absolvenţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 26

(1) În situaţiile prevăzute de Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea, de către absolvenţi, a unui examen de selecţie.

(2) Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine, ulterior, şi examenul de licenţă/diplomă.

(3) Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.

Art. 27

(1) Pentru un program de studii universitare/specializare, examenul de finalizare a studiilor se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, numai în cadrul instituţiei de învăţământ superior care organizează examenul de finalizare a studiilor, indiferent de forma de învăţământ parcursă sau de instituţia de învăţământ superior absolvită.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru situaţii deosebite, temeinic motivate, instituţia organizatoare poate desfăşura susţinerea examenelor de licenţă în spații aparţinând instituţiilor de învăţământ superior de unde provin candidaţii, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, numai cu aprobarea Ministerului Educaţiei.

(3) Costurile pentru examenul de selecţie vor fi suportate integral de către instituţia de la care provin absolvenţii.

(4) Studenţii cu taxă de la specializările autorizate provizoriu, care susţin examenul de finalizare a studiilor în alt centru universitar, vor suporta, conform legii, cheltuielile generate de susţinerea acestui examen.

 

COMUNICAREA REZULTATELOR ŞI CONTESTAŢIILE

 

Art. 28

(1) Rezultatul fiecărei probe se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web a acesteia, în termen de cel mult 48 de ore de la data susţinerii.

(2) Contestaţiile privind rezultatele unei probe se depun la secretariatele facultăţilor în termen de cel mult 24 de ore de la comunicarea/afişarea acestora şi se rezolvă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor, de către comisia de analiză şi de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor se stabilesc pe programe de studii, prin decizie a rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii.

(4) Membrii comisiei de analiză şi de soluţionare a contestaţiilor nu se pot afla, în raport cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.

(5) Componenţa comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul facultăţii.

(6) Deciziile comisiilor de analiză şi soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.

(7) Rezultatele obţinute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.

Art. 29

În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor, acestea pot fi susţinute într-o sesiune ulterioară, cheltuielile aferente acestora fiind suportate de către candidat. Examenul de finalizare a studiilor la care absolventul nu s-a prezentat sau pe care nu l-a promovat în sesiunea de vară, cu promoţia căreia îi aparţine, poate fi repetat în sesiunile din septembrie şi din februarie, fără suportarea cheltuielilor aferente.

 

DIPLOMELE. ADEVERINŢELE

 

Art. 30

Diplomele pentru absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor la programul de studii/specializarea absolvit(ă) se eliberează de către universitate, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării.

Art. 31

(1) Până la eliberarea diplomei, absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor.

(2) Adeverinţa de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate, aflate în funcție la data completării, sigiliul instituției, precum şi următoarele informaţii:

a) domeniul de studii universitare;

b) programul de studii universitare/specializarea;

c) perioada de studii;

d) media anilor de studii;

e) media examenului de finalizare a studiilor;

f) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, localizarea geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (Hotărâre a Guvernului, Ordin al ministrului, după caz).

g) numărul ordinului de ministru/scrisorii de acceptare/aprobării de școlarizare/atestatului de recunoaștere a studiilor – pentru studenții străini.

(3) Absolvenţilor li se eliberează, de regulă, o singură adeverinţă de finalizare a studiilor. În cazul pierderii sau distrugerii, la cerere, se eliberează o nouă adeverinţă, cu un nou număr de înregistrare, al cărei termen de valabilitate se încadrează în perioada de maximum 12 luni calculată de la promovarea examenului de finalizare a studiilor.

(4) Absolvenţii care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, o adeverinţă privind absolvirea fără examen de finalizare a studiilor. Această adeverinţă este întocmită şi eliberată de instituţia de învăţământ superior absolvită şi cuprinde următoarele elemente minimale obligatorii:

a) domeniul de studii universitare;

b) programul de studii universitare/specializarea;

c) perioada de studii;

d) media anilor de studii;

e) statutul de acreditare/autorizare de funcţionare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, localizarea geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (Hotărâre a Guvernului, Ordin al ministrului, după caz);

f) numărul ordinului de ministru/scrisorii de acceptare la studii/aprobării de şcolarizare/adeverinţei de recunoaştere a studiilor - pentru studenţii străini;

g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor din instituţie aflate în funcţie la data completării (rector, secretar-şef universitate, decan, secretar-şef facultate) şi sigiliul instituţiei.

(5) În cazul instituțiilor de învățământ superior desființate, suplimentul la diplomă se completează și se eliberează de către instituția de învățământ universitar acreditată care a organizat examenul de finalizare a studiilor universitare, în baza situației școlare/ foii matricole cu care absolventul a fost admis să susțină examenul de finalizare a studiilor, respectiv a documentelor eliberate de către Arhivele Naționale, serviciile județene/ Serviciul Municipiului București ale/ al Arhivelor Naționale sau de către instituțiile unde a fost depusă arhiva instituției desființate, după caz.

(6) Atunci când se dovedeşte că un certificat sau o diplomă de studii s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară, Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii (art. 146 LEN).

 

DISPOZIŢII FINALE

 

Art. 32

Prezentul regulament se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2021-2022.

Art. 33

(1) Conducerile facultăţilor vor lua măsuri pentru asigurarea originalităţii conţinutului lucrărilor ce urmează a fi susţinute, precum şi prevederi exprese privind interzicerea comercializării de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării, de către cumpărător, a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă sau de disertaţie.

(2) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului lucrărilor (art. 143, alin (4) LEN).

(3) Lucrările de licenţă/diplomă/disertaţie vor fi legate tip carte, cu şină/spiră/arc.

Art. 34

Conducerile facultăţilor răspund de aplicarea corectă a OME nr. 3106/2022 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi de desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi a prevederilor prezentului regulament.

 

*Prezentul regulament a fost avizat în şedinţa Consiliului de administraţie din data de 03 martie 2022 şi aprobat de Senat prin Hotărârea nr. 110 din 16 martie 2022.

 


Anexa 2 la Hotărârea Senatului nr. 118 din 24 martie 2022

 

REGULAMENTUL INSTITUŢIONAL 
privind organizarea şi funcţionarea studiilor universitare de doctorat în şcolile doctorale din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

 

 

CAPITOLUL I. PREAMBUL

 

Art. 1.1. 

Prezentul regulament constituie cadrul normativ privind organizarea şi desfăşurarea programelor de studii universitare de doctorat în şcolile doctorale din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, numită în continuare UDJG, fiind elaborat în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, dispoziţiile HG 681/29.06.2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4843/01.08.2006 privind domeniile pentru studii universitare de doctorat.

 

CAPITOLUL II. DISPOZIŢII GENERALE

 

Art. 2.1.

În UDJG, doctoratul este de tip ştiinţific și profesional şi are două componente: Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi Programul de cercetare știintifică.

Art. 2.2.

Studiile universitare de doctorat constituie al III-lea ciclu al studiilor universitare şi permit obţinerea titlului de doctor, respectiv a unei calificări de nivelul 8 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC).

Art. 2.3.

Absolvenţii studiilor de masterat (Bologna), absolvenții studiilor de 6 ani ai facultăților de medicină, absolvenţii studiilor de 5 ani, ai facultăţilor de inginerie şi absolvenţii studiilor de 4 ani, ai facultăţilor din domeniul ştiinţelor exacte, ştiinţelor naturii şi ştiinţelor socio-umane, echivalente cu studii de masterat, pot să-şi perfecţioneze pregătirea prin doctorat. Domeniile în care se organizează doctoratul la UDJG sunt aprobate conform legii (Anexa 1).

Art. 2.4.

Doctoratul ştiinţific  și profesional organizat în şcolile doctorale ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi este centrat pe învăţarea prin cercetare, cercetarea aplicată și pe discipline profesionale şi are ca finalitate dezvoltarea resursei umane competente în cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniile specifice şcolilor. Doctoratul ştiinţific și profesional este o condiţie pentru cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare.

  

CAPITOLUL III. CADRUL INSTITUŢIONAL DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT ÎN ŞCOLILE DOCTORALE DIN IOSUD-UDJG

 

Sectiunea A. IOSUD-UDJG

Art. 3.1.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (UDJG) este Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD-UDJG).

Art. 3.2.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este instituţia care reprezintă legal IOSUD-UDJG şi şcolile doctorale, ca persoană juridică.

Art. 3.3.

Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi este reprezentantul legal al IOSUD-UDJG şi al şcolilor doctorale ale UDJG.

Art. 3.4.

În cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, studiile universitare de doctorat sunt organizate sub forma şcolilor doctorale pluridisciplinare. În cadrul şcolilor doctorale pluridisciplinare din UDJG, conducătorii de doctorat alcătuiesc colective care definesc un domeniu sau un subdomeniu de doctorat.

Art. 3.5.

IOSUD-UDJG asigură suportul instituţional, administrativ şi logistic şcolilor doctorale subordonate. Totodată, aceasta:

a) iniţiază şi răspunde de procedurile de înfiinţare şi/sau acreditare a unor noi şcoli doctorale în UDJG;

b) efectuează evaluări interne, conform reglementărilor în vigoare;

c) poate face propuneri de reorganizare conform prevederilor Codului sudiilor universitare de doctorat (bazat pe HG 681/2011) şi altor acte normative în vigoare la data reorganizării.

Art. 3.6.

IOSUD-UDJG este condusă de Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat, denumit în continuare CSUD-UDJG.

Art. 3.7.

(1) CSUD-UDJG poate avea ca membri:

a) personalităţi din cadrul IOSUD-UDJG sau din afara acesteia;

b) personalităţi din ţară sau din străinătate;

c) personalităţi ştiinţifice sau personalităţi din sectoarele industriale şi socio-economice relevante, cu titlul de doctor în ştiinţe;

d) reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi din IOSUD.

(2) Membrii CSUD-UDJG, care sunt cadre didactice universitare sau cercetători, trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea atestatului de abilitare în vigoare la data desemnării lor ca membri ai CSUD-UDJG, aprobate prin legislația în vigoare.

Art. 3.8.

(1) CSUD-UDJG este alcătuit din 15 membri (directorul CSUD şi 10 membri cu drept de vot şi patru membri onorifici, personalităţi ştiinţifice şi din sectoarele industriale şi socio-economice).

(2) 50% din numărul total de membri cu drept de vot sunt numiţi de Rector dintre conducătorii de doctorat din IOSUD-UDJG, conform art. 9 din HG 681/2011.

(3) 40% din numărul total de membri cu drept de vot sunt aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din cadrul IOSUD-UDJG.

(4) 10% din numărul total de membri cu drept de vot sunt aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor-doctoranzi din cadrul IOSUD-UDJG.

(5) Membrii onorifici sunt numiţi de Rector pe baza propunerilor CSUD.

(6) Mandatul membrilor CSUD-UDJG este de 4 ani.  În cazul studenților-doctoranzi, în condițiile nerespectării contractului de studii, mandatul poate fi anulat în decursul celor 4 ani.

Art. 3.9.

Principalele atribuţii ale CSUD-UDJG sunt:

a) stabilirea strategiei IOSUD privind crearea de condiţii materiale pentru activitatea de cercetare doctorală şi creşterea calităţii pregătirii doctorale şi a tezelor de doctorat.

b) elaborarea regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat în cadrul şcolilor doctorale din IOSUD;

c) avizarea deciziilor privind înfiinţarea şi desfiinţarea şcolilor doctorale din cadrul IOSUD şi a cererilor de afiliere, dezafiliere și revocare a conducătorilor de doctorat la o anumită şcoală doctorală;

d) aprobarea criteriilor minimale privind organizarea şi funcţionarea programelor de studii universitare de doctorat, inclusiv a celor care privesc admiterea la studii universitare de doctorat, curricula şi evaluarea doctoranzilor;

e) avizarea criteriilor minimale de finalizare, evaluare şi valorificare a rezultatelor programelor de studii universitare de doctorat, inclusiv a criteriilor pentru acordarea calificativelor la susţinerea publică a tezei de doctorat;

f) formularea de propuneri, inclusiv susţinerea unor iniţiative legislative având drept scop stimularea angajării pe piaţa muncii a absolvenţilor de programe de studii universitare de doctorat;

g) elaborarea metodologiilor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenţilor de studii universitare de doctorat;

h) formularea de propuneri proprii şi avizarea propunerilor şcolilor doctorale privind acordurile, parteneriatele şi consorţiile legal constituite;

i) gestionarea, în numele şi pentru IOSUD, a fondurilor bugetare şi a veniturilor proprii, destinate finanţării programelor de studii universitare de doctorat, pe baza delegării de autoritate de către conducerea UDJG;

j) formularea de propuneri privind angajarea de cheltuieli din surse bugetare privind activitatea de doctorat din IOSUD-UDJG;

k) formularea propunerilor de repartizare a alocaţiei bugetare şi a veniturilor proprii din taxe destinate finanţării programelor de studii universitare de doctorat, şi transmiterea spre aprobare conducerii IOSUD-UDJG;

l) medierea şi soluţionarea conflictelor care îi sunt aduse la cunoştinţă: dintre doctorand şi şcoala doctorală, dintre doctorand şi conducătorul de doctorat, dintre conducătorul de doctorat şi şcoala doctorală. Înaintea unei eventuale analize din partea Comisiei de etică a UDJG, medierea se face în ordinea: coordonator de domeniu de doctorat, Consiliul şcolii doctorale (CSD), Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD-UDJG);

Art. 3.10.

CSUD-UDJG se întruneşte ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului CSUD-UDJG sau cel puţin a unei treimi din numărul membrilor săi.

Art. 3.11.

Regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat este elaborat de CSUD, avizat  de Consiliul de Administraţie al UDJG şi aprobat de Senatul universitar.

Art. 3.12.

(1) CSUD-UDJG este condus de un director.

(2) Funcţia de director al CSUD-UDJG este asimilată funcţiei de prorector.

(3) Directorul CSUD-UDJG este numit de către Rectorul UDJG, în urma concursului public organizat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi a validării de Senatul universitar.

(4) Metodologia de desfăşurare a concursului public, elaborată în conformitate cu prevederile Codului studiilor universitare de doctorat şi ale prezentului regulament instituţional, este propusă de către Rectorul UDJG şi aprobată de Senatul universitar.

(5) Anunţul privind organizarea concursului se publică cu cel puţin două luni înainte de data limită pentru înscrierea candidaţilor.

(6) Anunţul se publică prin următoarele modalităţi:

a) pe pagina principală a site-ului web al UDJG, la loc vizibil;

b) pe site-ul web specializat administrat de Ministerul Educaţiei Naţionale;

c) în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(7) IOSUD-UDJG şi Ministerul Educaţiei pot anunţa concursurile prin orice mijloace suplimentare, inclusiv prin publicarea în mass-media, în publicaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, pe site-uri web specializate în publicarea ofertelor de locuri de muncă şi altele asemenea.

(8) La concursul pentru ocuparea postului de director al CSUD se pot prezenta numai persoane care au dreptul de a conduce doctorate şi care îndeplinesc standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea atestatului de abilitare în vigoare.

(9) Comisia de concurs este formată din 5 membri, dintre care cel puţin 3 membri trebuie să fie din afara IOSUD-UDJG, din ţară sau din străinătate.

(10) La data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a anunţului privind scoaterea la concurs a postului, cel puţin un membru al comisiei de concurs trebuie să aibă un contract de muncă cu o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare din străinătate, care este inclusă pe lista aprobată prin ordinul ministrului Educaţiei Naţionale.

(11) Membrii comisiei de concurs trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea atestatului de abilitare, în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a anunţului privind scoaterea la concurs a postului.

(12) În baza deciziei comisiei de concurs, Rectorul UDJG încheie cu persoana desemnată un contract de management pe o perioadă de 4 ani.

(13) Atribuţiile directorului CSUD-UDJG sunt:

a) coordonează activităţile de bază de doctorat şi post-doctorat din UDJG;

b) coordonează elaborarea documentelor necesare desfăşurării activităţilor de bază de doctorat şi post-doctorat;

c) conduce Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD);

d) realizează legătura între şcolile doctorale şi între acestea şi facultăţile şi departamentele din UDJG;

 

Secţiunea B. Şcoala doctorală

Art. 3.13.

(1) În cadrul IOSUD-UDJG, programele de studii universitare de doctorat se organizează şi se desfăşoară în cadrul şcolilor doctorale, în acord cu dispoziţiile Codului studiilor universitare de doctorat şi cu Regulamentul IOSUD-UDJG.

(2) Înfiinţarea şcolilor doctorale este propusă de către Rector, avizată de Senatul universitar şi aprobată de CSUD-UDJG.

(3) Numărul minim de conducători de doctorat din care poate fi constituită la înfiinţare o nouă şcoală doctorală trebuie să fie în conformitate cu reglementările în vigoare la data înfiinţării.

Art. 3.14.

(1) Şcolile doctorale se organizează şi funcţionează în cadrul IOSUD-UDJG, cu conducători de doctorat care au dobândit acest drept, potrivit legii.

(2) Conducătorii de doctorat, membri ai şcolii doctorale, îşi desfăşoară activitatea în cadrul IOSUD-UDJG.

(3) Pe lângă conducătorii de doctorat, la şcoala doctorală pot fi afiliaţi şi alţi cercetători sau cadre didactice din UDJG sau din alte instituţii de învăţământ superior/cercetare-dezvoltare, din ţară sau din străinătate, care trebuie să îndeplinească standardele minimale de performanţă ştiinţifică specifice fiecărui domeniu, stabilite de Consiliul şcolii doctorale (CSD), privind:

  • rezultate ştiinţifice relevante (articole publicate în reviste cotate ISI şi/sau brevete naţionale şi internaţionale);
  • experienţă în proiecte naţionale în calitate de coordonator/director de proiect/responsabil institutional;
  • experienţă în proiecte internaţionale;
  • înfiinţarea/organizarea unor laboratoare de cercetare.

(4) Şcoala doctorală, având un rang egal cu cel al unui departament, poate organiza centre sau laboratoare de cercetare, care funcţionează ca unităţi de venituri şi cheltuieli în cadrul UDJG, potrivit prevederilor art. 131, art. 133 alin. (4) şi art. 134 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 3.15.

(1) Şcoala doctorală este condusă de directorul şcolii doctorale împreună cu Consiliul şcolii doctorale.

(2) Directorul şcolii doctorale este desemnat de către CSUD-UDJG, dintre conducătorii de doctorat din cadrul acesteia şi este membru de drept în CSD.

(3) Directorul şcolii doctorale este asimilat directorului de departament şi este numit de Rectorul UDJG. CSD este asimilat Consiliului departamentului.

(4) Membrii CSD (excluzând membrii studenţi-doctoranzi) sunt cadre didactice universitare sau cercetători, membri ai şcolii doctorale, care au dreptul de a conduce doctorate în ţară sau în străinătate.

(5) Numărul membrilor CSD este stabilit de către CSUD-UDJG.

(6) Membrii CSD, conducători de doctorat şi doctoranzi, se aleg prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat şi, respectiv, al doctoranzilor din şcoala doctorală respectivă.

(7) CSD este format din directorul şcolii doctorale şi membri, din care:

  • 80% membri conducători de doctorat sau alte personalităţi ştiinţifice şi socio-economice din afara UDJG, cu drept de vot, aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din cadrul şcolii;
  • 20% membri cu drept de vot, reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi aflaţi în stagiu, aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor doctoranzi.

(8) Toți membrii consiliilor şcolilor doctorale au mandate de 5 ani. În cazul membrilor studenţi, aceştia îşi vor înceta mandatul în momentul susţinerii publice a tezei de doctorat, urmând a fi aleşi alţi membri studenţi-doctoranzi.

(9) Pentru ocuparea unor locuri vacante în cadrul CSD, se organizează alegeri parţiale, potrivit prevederilor alin. (6), iar mandatul noului membru încetează la expirarea mandatului CSD.

(10) CSD se întruneşte de cel puţin 3 ori pe an. În cazuri speciale, CSD se poate întruni la cererea directorului şcolii doctorale sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Art. 3.16.

Principalele atribuţii ale CSD sunt:

a) stabilirea strategiei şcolii doctorale;

b) elaborarea regulamentului şcolii doctorale;

c) elaborarea planurilor de învăţământ ale şcolii doctorale;

d) elaborarea metodologiei privind organizarea şi funcţionarea programelor de studii universitare de doctorat, inclusiv a celor care privesc admiterea la studiile universitare de doctorat, curricula, evaluarea doctoranzilor.

e) stabilirea criteriilor minimale de finalizare, evaluare şi valorificare a rezultatelor programelor de studii universitare de doctorat, inclusiv ale tezei de doctorat din domeniile de doctorat ale şcolii doctorale;

f) formularea de propuneri, inclusiv susţinerea unor iniţiative legislative, având drept scop stimularea angajării pe piaţa muncii a absolvenţilor de programe de studii universitare de doctorat în domeniile şcolii doctorale;

g) elaborarea metodologiilor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenţilor de studii universitare de doctorat în domeniile şcolii doctorale;

h) formularea de propuneri proprii privind acordurile, parteneriatele şi consorţiile legal constituite în domeniile şcolii doctorale;

i) formularea propunerilor de repartizare a resurselor alocaţiei bugetare şi din venituri proprii, taxe destinate finanţării programelor de studii universitare de doctorat în domeniile şcolii doctorale şi transmiterea spre avizare conducerii IOSUD-UDJG;

j) luarea deciziilor privind acordarea sau revocarea calității de membru al școlii doctorale unor conducători de doctorat, precum și stabilirea de standarde minimale de performanță științifică în vedrerea aplicării obiective a acestor proceduri;

k) luarea deciziilor privind avizarea statului de funcţii al personalului didactic şi de cercetare afiliat şcolii doctorale, după caz; se numeşte personal afiliat orice cadru didactic sau cercetător cu titlul de doctor, care este inclus în comisia de îndrumare a unui student-doctorand, necesar pentru rezolvarea unor aspecte din tema de cercetare a tezei sau tezelor în derulare. Statul de funcţii se supune aceloraşi reglementări ca şi statul de funcţii al unui departament.

l) asistarea evaluatorului extern în procesul de evaluare în vederea acreditării/reacreditării sau a autorizării provizorii a şcolii doctorale;

m) înmatricularea şi exmatricularea studenţilor-doctoranzi, la propunerea conducătorilor de doctorat membri ai şcolii doctorale sau în cazul neîndeplinirii obligaţiilor care le revin conform contractelor în care doctoranzii sunt parte;

n) medierea şi soluţionarea conflictelor dintre doctorand şi conducătorul de doctorat;

o) prezentarea anuală a unui raport de activitate a şcolii doctorale în cadrul CSUD-UDJG;

p) alte atribuţii specifice.

Art. 3.17.

(1) Studenţii-doctoranzi sunt înmatriculaţi în cadrul unei şcoli doctorale prin decizie a Rectorului UDJG, pe baza rezultatelor concursului de admitere desfăşurat conform reglementărilor legale în vigoare (Anexa 2 și Anexa 3).

(2) În cadrul şcolii doctorale, se pot înmatricula noi studenţi numai dacă aceasta funcţionează în condiţiile legii.

(3) Durata autorizării provizorii a şcolii doctorale va fi conform reglementărilor în vigoare la data acordării autorizării provizorii, iar directorul şi CSD vor organiza activităţi care să promoveze obţinerea acreditării.

Art. 3.18.

(1) Regulamentul școlii doctorale stabileşte modul în care sunt organizate şi se desfăşoară programele de studii universitare de doctorat în cadrul şcolii doctorale, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Regulamentul şcolii doctorale este elaborat de către CSD, prin consultarea tuturor conducătorilor de doctorat membri ai şcolii doctorale.

(3) Regulamentul şcolii doctorale se avizează prin votul majorităţii conducătorilor de doctorat membri ai şcolii respective.

(4) Regulamentul şcolii doctorale se avizează de CSUD-UDJG şi este supus aprobării Senatului Universităţii.

(5) Regulamentul școlii doctorale stabilește criterii, proceduri şi standarde obligatorii vizând cel puțin următoarele:

a) acceptarea de noi membri conducători de doctorat provenind din alte instituţii decât UDJG;

b) acordarea locurilor bugetate la doctorat în cadrul şcolii doctorale;

c) luarea deciziilor în ceea ce priveşte oportunitatea, structura şi conţinutul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate;

d) schimbarea conducătorului de doctorat al unui anumit student-doctorand şi procedurile de mediere a conflictelor;

e) condiţiile în care programul de doctorat poate fi întrerupt;

f) modalităţile de prevenire a fraudei şi plagiatului în cercetarea ştiinţifică şi în valorificarea şi diseminarea rezultatelor;

g) asigurarea accesului la resursele de cercetare;

h) obligaţiile privind frecvenţa şi activităţile studenţilor-doctoranzi.

(6) Regulamentul se aplică şi în cazul programelor de studii universitare de doctorat desfăşurate în cotutelă.

Art. 3.19.

Şcoala doctorală are obligaţia să ofere informaţii corecte şi complete, privind programele de studii universitare de doctorat, candidaţilor la aceste programe, comunităţii universitare şi altor persoane fizice sau juridice interesate.

Art. 3.20.

(1) IOSUD-UDJG garantează transparenţa organizării şi desfăşurării programelor de studii universitare de doctorat la nivelul şcolilor doctorale ale UDJG.

(2) Şcoala doctorală, cu sprijinul logistic al IOSUD-UDJG, va asigura publicarea pe internet (pe un website propriu) a tuturor informaţiilor necesare privind programele de studii universitare de doctorat, vizându-se cu precădere următoarele categorii:

a) regulamentul şcolii doctorale;

b) locurile alocate pentru admiterea la doctorat;

c) conducătorii de doctorat care activează în domeniile de doctorat din UDJG;

d) modul de organizare şi desfăşurare a programelor doctorale în domeniile şcolii doctorale;

e) conţinutul programelor de studii universitare de doctorat;

f) modul de finanţare a studiilor de doctorat, precum şi costurile suportate de studentul-doctorand;

g) modelul contractului-cadru de studii doctorale;

h) conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi pe care îi coordonează;

i) rezultatele şi performanţele profesionale ale conducătorilor de doctorat, care includ cel puţin lista publicaţiilor şi brevetelor acestora;

j) tezele de doctorat, respectiv standardele de elaborare, procedurile şi criteriile de evaluare a acestora;

k) rezumatele tezelor de doctorat care urmează să fie susţinute public, precum şi data, ora şi locaţia aferente susţinerilor publice, cu cel puţin 20 zile înainte.

l) adresele la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate, publicate pe un site administrat de Ministerul Educației.

Art. 3.21.

(1) Şcoala doctorală împreună cu conducătorul de doctorat au obligaţia de a informa studentul-doctorand cu privire la etica ştiinţifică, profesională şi universitară şi de a verifica respectarea acesteia, inclusiv:

a) respectarea prevederilor deontologice pe parcursul realizării cercetării de doctorat;

b) respectarea prevederilor deontologice  în redactarea tezei de doctorat;

(2) Școala doctorală și IOSUD iau măsuri pentru prevenirea şi sancţionarea abaterilor de la normele eticii ştiinţifice, profesionale şi universitare, conform Codului de etică şi deontologie profesională al UDJG.

(3) În cazul unor fraude academice dovedite, al unor încălcări ale eticii universitare sau al unor abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, inclusiv al plagiatului, studentul-doctorand şi/sau conducătorul de doctorat răspund/răspunde în condiţiile legii.

Art. 3.22.

(1) IOSUD-UDJG, prin intermediul şcolii doctorale, poate acorda sprijin financiar studenţilor-doctoranzi pentru efectuarea de stagii de cercetare în ţară sau în străinătate, cu acordul conducătorului de doctorat şi în limita bugetului acordat prin contractul instituţional.

(2) Mobilitatea studenţilor-doctoranzi poate fi facilitată de către şcolile doctorale prin:

a) încheierea de acorduri sau parteneriate instituţionale, aprobate de către CSD;

b) cercetări doctorale în cotutelă;

c) schimburi de studenţi-doctoranzi şi cadre didactice şi de cercetare, realizate cu universităţi şi institute de cercetare recunoscute pe plan internaţional;

d) participarea la consorţii internaţionale, având drept scop includerea temelor de cercetare doctorală în cadrul unor proiecte ştiinţifice internaţionale;

e) câştigarea de proiecte prin competiţie.

 

Sectiunea C. Contractul de studii universitare de doctorat

Art. 3.23.

(1) Drepturile şi obligaţiile care revin studenţilor-doctoranzi, conducătorilor de doctorat, precum şi IOSUD-UDJG, prin intermediul şcolilor doctorale, se stabilesc prin contractul de studii universitare de doctorat.

(2) Modelul contractului-cadru de studii universitare de doctorat se elaborează de către şcoala doctorală, este avizat de CSD şi este aprobat de către CSUD-UDJG (Anexa 4).

(3) Contractul de studii universitare de doctorat se încheie la începutul anului universitar, până la 1 octombrie, fiind semnat de studentul-doctorand, conducătorul de doctorat şi reprezentantul legal al UDJG.

(4) Bursele acordate de organizaţii economice private pot fi cumulate cu bursele din resurse bugetare.

(5) Neîncheierea contractului, prevăzută la aliniatul (3), şi neîndeplinirea obligaţiilor din acest contract conduc la exmatricularea studentului-doctorand.

(6) Desfăşurarea de activităţi didactice de către studentul-doctorand se va face în limita stabilită de lege.

Art. 3.24.

Contractul de studii universitare de doctorat cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale studentului-doctorand şi ale conducătorului de doctorat;

b) date despre IOSUD-UDJG şi şcoala doctorală;

c) tematica şi domeniul de cercetare pentru care a fost admis studentul-doctorand;

d) cuantumul lunar al bursei, după caz;

e) cuantumul taxei de studiu şi al taxei de susţinere publică a tezei, după caz;

f) limba în care se desfăşoară studiile universitare de doctorat şi limba în care se redactează şi se susţine teza de doctorat; aceasta este limba româna sau o limbă de circulaţie internaţională. În cazul în care teza se realizează în cotutelă şi/sau unul dintre membrii comisiei de susţinere publică a tezei este din afara ţării, rezumatul tezei se redactează în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională;

g) termenul de finalizare a tezei de doctorat;

h) condiţiile de prelungire a termenului de finalizare a tezei de doctorat;

i) cuantumul activităţilor didactice (numărul de ore fizice) pe care studentul-doctorand se angajează să le desfăşoare şi perioada în care se desfaşoară acestea.

Art. 3.25.

(1) Conflictele dintre studentul-doctorand şi şcoala doctorală se mediază de către CSUD-UDJG.

(2) Conflictele dintre studentul-doctorand şi conducătorul de doctorat se mediază de către CSD, iar, în cazul nesoluţionării conflictului la acest nivel, acesta este mediat de către CSUD-UDJG.

 

Sectiunea D. Conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare

Art. 3.26.

Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat conform legislaţiei în vigoare.

Art. 3.27.

(1) Pentru a conduce doctorate ȋn UDJG, cadrele didactice şi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă un contract de muncă cu UDJG şi să fie membre ale şcolilor doctorale ale UDJG.

(2) Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest drept.

(3) Un cadru didactic şi de cercetare care are dreptul de a conduce doctorate şi care este titular la o instituţie de învăţământ superior sau de cercetare care nu este IOSUD poate, în conditiile art. 166 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare si OM 4982/05.09.2013, să facă parte din şcolile doctorale ale UDJG.

Art. 3.28.

(1) Un conducător de doctorat poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi numai în IOSUD-UDJG, excepţie făcând doctoratele conduse în cotutelă.

(2) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din şcoala doctorală şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unuia dintre conducătorii de doctorat i-a încetat contractul de muncă cu IOSUD-UDJG ca urmare a împlinirii vârstei legale de pensionare.

(3) Numărul maxim de studenţi doctoranzi în diferite stadii ale studiilor de doctorat, pe care îi poate îndruma simultan un conducător de doctorat, este stabilit de către Senatul UDJG, la propunerea CSUD.

(4) În cazul doctoratului în cotutelă, se defineşte un conducător de doctorat principal. Studentul-doctorand este înregistrat integral la conducătorul de doctorat principal, inclusiv în normarea activităţii de predare şi cercetare a acestuia.

(5) Acordul de cotutelă trebuie să stabilească concret şi clar obligaţiile doctorandului în raport cu cealaltă instituţie coordonatoare, inclusiv dacă şi în ce condiţii se echivalează diploma în ţara instituţiei partenere (Anexa 12).

Art. 3.29.

Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat şi membrii afiliaţi şcolii doctorale, inclusiv membrii comisiei de îndrumare, sunt remuneraţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 3.30.

(1) La cererea motivată a studentului-doctorand, CSD poate aproba schimbarea conducătorului de doctorat dacă s-a constatat neîndeplinirea obligaţiilor legale sau contractuale asumate de către acesta ori pentru alte motive care vizează raportul de îndrumare dintre conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand.

(2) Consiliul şcolii doctorale desemnează un alt conducător de doctorat în cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care se constată indisponibilitatea conducătorului de doctorat.

(3) La desemnarea unui nou conducător de doctorat, CSD va avea în vedere, prioritar, finalizarea de către studentul-doctorand a tezei de doctorat şi a programului de studii.

Art. 3.31.

(1) Pentru desfăşurarea doctoratului, studentul-doctorand este sprijinit de o comisie de îndrumare, formată din alţi 3 membri, care pot face parte din echipa de cercetare a conducătorului de doctorat, din alte persoane afiliate şcolii doctorale sau din cadre didactice şi de cercetare neafiliate acesteia, dar angajaţi ai UDJG. Colaboratorii din exterior pot fi membri onorifici ai comisiilor de îndrumare, nefiind remuneraţi.

(2) Pot face parte din comisia de îndrumare: conducători de doctorat afiliați şcolii doctorale (titulari/asociați);  cadre didactice şi de cercetare neafiliate școlii doctorale, dar angajaţi ai UDJG care dețin titlul științific de doctor;  colaboratorii din exterior pot fi membri onorifici ai comisiilor de îndrumare, nefiind remuneraţi.

(3) Componenţa comisiei de îndrumare este stabilită de conducătorul de doctorat, în urma consultării cu studentul-doctorand.

Art. 3.32.

(1) Şcolile doctorale ale UDJG au un stat de funcţii pentru conducere/îndrumare de doctorat şi un stat de funcţii pentru activităţi de predare cursuri la şcoala doctorală.

(2) Cheltuielile salariale aferente activităţilor didactice normate în statele de funcţii ale şcolii doctorale, respectiv cheltuielile salariale aferente activităţii de îndrumare ştiinţifică desfăşurată de conducătorii de doctorat, sunt acoperite din grantul doctoral alocat doctorandului, din taxele de studii plătite şi din alte surse constituite legal, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV. PROCEDURA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT

 

Secţiunea A. Admiterea la programele de studii universitare de doctorat

Art. 4.1.

(1) Admiterea la studii universitare de doctorat se face pe baza unei metodologii avizată de CSUD şi aprobată de Senat.

(2) Metodologia de admitere la studii universitare de doctorat stabileşte procesul de selecţie a candidaţilor pentru fiecare poziţie vacantă de student-doctorand pe care conducătorii de doctorat din cadrul şcolii doctorale decid să o propună spre ocupare la un moment dat.

Art. 4.2.

(1) Concursul de admitere se susţine pe baza unei tematici şi a bibliografiei aferente propuse de conducătorul de doctorat pentru poziţiile vacante proprii, publicată pe site-ul IOSUD.

(2) Admiterea la programele de studii universitare de doctorat se face pe domenii. Selecţia candidatului la doctorat pentru o poziţie vacantă este realizată prin concurs, de către comisii pe domenii şi subdomenii de doctorat.

(3) În ceea ce priveşte repartizarea locurilor pentru studiile universitare de doctorat, prioritate au conducătorii de doctorat ale căror teme propuse sunt abordate în proiecte de cercetare aflate în derulare în UDJG şi în care vor fi cooptaţi studenţi-doctoranzi.

(4) În urma concursului, pe baza procesului-verbal de selecţie, un student-doctorand este declarat admis şi apoi înmatriculat, prin decizie a rectorului UDJG, numai în urma obţinerii avizului favorabil al CSD şi aprobării în CSUD.

(5) Calitatea de student-doctorand al IOSUD-UDJG este dovedită prin legitimaţie de student-doctorand, eliberată de şcoala doctorală. Această legitimaţie se vizează la începutul fiecărui an universitar şi este valabilă pe toată perioada studiilor universitare de doctorat.

Art. 4.3.

Au dreptul să participe la admiterea la studii universitare de doctorat numai absolvenţii care îndeplinesc condiţiile legale în vigoare.

Art. 4.4.

Medicii rezidenți au dreptul de a se înscrie în perioada rezidențiatului într-un program de doctorat și de a avea astfel simultan statutul de asistent de cercetare sau asistent univeristar pe perioadă determinată, fiind retribuiți pentru ambele activități, conform legii.

Art. 4.5.

IOSUD-UDJG şi şcolile doctorale asigură transparenţa procedurilor de selecţie şi admitere la doctorat, a criteriilor de evaluare şi a standardelor în vigoare, precum şi garantarea accesului la aceste informaţii, inclusiv prin publicarea pe internet. Toate aceste informaţii, precum şi poziţiile vacante de student-doctorand pe fiecare conducător de doctorat se publică pe site-ul IOSUD-UDJG.

Art. 4.6.

(1) După finalizarea procedurii de admitere şi semnarea contractului de studii universitare de doctorat, persoana admisă are calitatea de student-doctorand pe perioada desfăşurării programului de doctorat.

(2) Studenţii-doctoranzi pot fi asimilaţi de UDJG ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată, în cadrul departamentelor din care fac parte conducătorii de doctorat îndrumători.

(3) Statele de funcţii se întocmesc la nivelul şcolii doctorale şi cuprind cadrele didactice, cercetătorii şi doctoranzii care activează în cadrul şcolii doctorale. Şcoala doctorală poate angaja personal didactic auxiliar, personal de cercetare şi personal nedidactic.

(4) Conform prevederilor art. 164, alinatul  (3) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, actualizată potrivit contractului de studii de doctorat, doctoranzii pot efectua un număr de 4-6 ore didactice pe săptămână, fiind cuprinşi cu această normă în statul de funcţii al departamentului din care face parte conducătorul de doctorat sau al unui alt departament din universitate.

 

Secţiunea B. Structura şi durata studiilor universitare de doctorat

Art. 4.7.

Programul de doctorat se desfăşoară numai în cadrul şcolii doctorale, sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde:

a) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate;

b) Programul individual de cercetare științifică.

Art. 4.8.

(1) Durata programului de doctorat este, de regulă, de 3 ani. Prin excepție, în cadrul învățământului superior medical uman și farmaceutic, conform art. 174 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, actualizată, durata programului de doctorat este, de reguulă, de 4 ani.

(2) Din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul şcolii doctorale, durata programului de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani (Anexa 5), cu avizarea CSUD-UDJG și aprobarea Senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat în regim cu taxă.

(3) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice (Anexele 6-7), pe durata a maximum 2 ani. Durata acestor studii se prelungeşte cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.

(4) Prelungirea prevăzută la alin. 2, respectiv întreruperea şi prelungirea prevăzute la alin. 3, se stabilesc prin acte adiţionale la contractul de studii universitare de doctorat.

Art. 4.9.

Dacă studentul-doctorand nu reuşeşte să finalizeze teza în termenul stabilit potrivit contractului de studii universitare de doctorat şi eventualelor acte adiţionale la acesta, studentul-doctorand mai are la dispoziţie o perioadă de graţie de maximum 2 ani pentru a finaliza şi susţine public teza, depăşirea acestui termen conducând în mod automat la exmatricularea sa.

Art. 4.10.

După susţinerea publică a tezei de doctorat, IOSUD-UDJG eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat şi a susţinut public teza, indiferent dacă acestea au fost promovate sau nu.

 

Secţiunea C. Forme de doctorat

Art. 4.11.

În cadrul şcolilor doctorale din IOSUD-UDJG, se organizează:

  • doctoratul de tip ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe baza unor metode ştiinţifice;
  • doctoratul  profesional, în domeniul sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei sistematice, asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior şi în cercetare în domeniul sportului.

Art. 4.12.

(1) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învățământ cu frecvență. Prin excepție, programele de studii universitare de doctorat se pot organiza și la forma de învățământ cu frecvență redusă.

(2) Studentul-doctorand trebuie să aloce un timp semnificativ programului doctoral, care necesită prezenţa efectivă a acestuia în cadrul şcolii doctorale sau în cadrul unor unităţi de cercetare-dezvoltare care au încheiat acorduri sau parteneriate instituţionale cu IOSUD-UDJG, în afara perioadelor aferente mobilităţilor.

(3) Prezenţa efectivă necesară a studentului-doctorand poate să difere de la un student-doctorand la altul, fiind decisă de către conducătorul de doctorat, în funcţie de specificul programului doctoral şi cu respectarea prevederilor regulamentului şcolii doctorale.

(4) Regulamentul şcolii doctorale prevede frecvenţă zilnică (minimum 6 ore pe zi), potrivit metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei.

(5) Obligaţiile referitoare la frecvenţă constituie un criteriu de evaluare a calităţii şcolii doctorale, inclusiv în vederea finanţării.

 

CAPITOLUL V. EVALUAREA ŞCOLII DOCTORALE ŞI A CONDUCĂTORILOR DE DOCTORAT

 

Art. 5.1.

(1) În conformitate cu legislaţia în vigoare, fiecare şcoală doctorală este supusă unei evaluări externe la intervale de 5 ani.

(2) Procesul de evaluare a studiilor doctorale, în vederea acreditării sau menținerii acreditării, după caz, cuprinde, obligatoriu, parcurgerea următoarelor etape, astfel:

a) evaluarea, prevăzută de art. 13 lit. a) -c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, a IOSUD-ului;

b) evaluarea domeniilor de studii universitare de doctorat în care sunt organizate programele de studii universitare de doctorat. Când un domeniu de studii universitare de doctorat este organizat de mai multe școli doctorale, din cadrul aceluiași IOSUD, evaluarea se realizează, o singură dată, la nivelul IOSUD.

(3) Sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc pe baza propunerilor ARACIS, prin ordin al ministrului educației. Fiecare IOSUD este evaluat din 5 în 5 ani.

(4) Școala doctorală care, după o perioadă 5 ani de la ultima acreditare, nu a trecut prin procesul de evaluare externă prevăzut la alin. (2) și nu a fost reacreditată ăși pierde acreditarea.

(5) O şcoală doctorală care şi-a pierdut acreditarea nu mai poate înmatricula noi studenţi¬ doctoranzi. Studenţii-doctoranzi  aflaţi în derularea programului de doctorat în cadrul unei școli doctorale care și-a pierdut acreditarea îşi continuă studiile conform contractului și programului de studii, până la finalizarea acestora.

Art. 5.2.

(1) Susţinerea publică a tezelor de doctorat ale studenţilor-doctoranzi care provin de la o şcoală doctorală care şi-a pierdut acreditarea se organizează de către o altă şcoală doctorală acreditată, din acelaşi domeniu sau dintr-un domeniu similar.

(2) Comisia de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de CSUD.

(3) Diploma şi titlul de doctor se acordă de către IOSUD din care face parte şcoala doctorală care a organizat susţinerea publică a tezei.

Art. 5.3.

(1) Şcoala doctorală poate fi lichidată prin decizie a Rectorului, la propunerea CSUD-UDJG, iar IOSUD este obligată să informeze Ministerul Educației despre procesul și rezultatul lichidării.

(2) Lichidarea şcolii doctorale este posibilă numai după ce toţi studenţii-doctoranzi din cadrul şcolii respective şi-au finalizat programul doctoral sau au fost exmatriculaţi din motive care nu au legătură cu lichidarea.

Art.5.4.

(1) Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi în conformitate cu legea, o dată la 5 ani.

(2) Procedurile de evaluare sunt stabilite prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNATDCU, şi vizează în principal aspecte legate de calitatea rezultatelor ştiinţifice ale grupului condus de conducătorul de doctorat, cu preponderenţă impactul şi relevanţa activităţii ştiinţifice a acestui grup la nivel internaţional, respectiv naţional, în cazul domeniilor cu specific românesc. Rezult atele evaluării sunt publice.

(3) În urma evaluărilor interne sau externe, şcoala doctorală poate propune CSUD prelungirea sau revocarea calității de membru al şcolii doctorale respective, prin încetarea contractului de muncă cu IOSUD.

Art. 5.5.

Şcoala doctorală efectuează evaluări interne periodice. Criteriile de evaluare internă a şcolilor doctorale vor conţine în principal elemente referitoare la calitatea rezultatelor ştiinţifice ale grupurilor de cercetare conduse de conducătorii de doctorat membri ai şcolii doctorale, vizând impactul şi relevanţa activităţii ştiinţifice la nivel internaţional.

Art. 5.6.

(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională în organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat, Ministerul Educaţiei poate lua măsurile prevăzute la art. 170 din Legea nr. 1/2011, actualizată.

(2) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii IOSUD și CNATDCU poate sesiza în scris, prin intermediul UEFISCDI, consiliul general al  CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia și de data acordării titlului de doctor.

 (3) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării poate fi sesizat cu privire la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare de către personalul de cercetare dezvoltare din cadrul IOSUD, potrivit prevederilor art. 323 din Legea nr. 1/2011, actualizată. 

 

CAPITOLUL VI. FINANŢAREA STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT

 

Art. 6.1.

Finanţarea studiilor universitare de doctorat se face din fonduri de la bugetul de stat, din taxe pentru studii universitare de doctorat şi din alte surse legal constituite, publice sau private.

Art. 6.2.

Plata şi drepturile corelative studentului-doctorand sunt reglementate de dispoziţiile art. 164 din Legea nr. 1/2011, actualizată fără a exclude alte forme de remunerare prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 6.3.

Persoanele care dispun de resursele financiare corespunzătoare, fie din surse proprii, fie din burse acordate de persoane fizice sau juridice, pot fi admise, la solicitarea lor, ca studenţi-doctoranzi în regim cu taxă.

Art. 6.4.

(1) Şcoala doctorală sau conducătorul de doctorat nu pot utiliza alocaţiile bugetare şi fondurile granturilor doctorale decât pentru activităţile aferente derulării programului de studii doctorale pentru poziţiile de studenţi-doctoranzi pentru care au fost alocate fondurile.

(2) Conducătorul de doctorat are obligaţia de a prezenta studentului-doctorand, o dată la 6 luni, modul în care au fost utilizate fondurile din grantul doctoral.

 

CAPITOLUL VII. CONŢINUTUL ŞI FINALIZAREA PROGRAMELOR DE STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT

 

Secţiunea A. Competenţele asigurate de programele de studii universitare de doctorat

Art. 7.1.

Programele de studii universitare de doctorat ale şcolii doctorale asigură formarea de competenţe profesionale (de conţinut, cognitive şi de cercetare) în domeniile de specialitate aferente şcolii, precum şi a unor competenţe transversale.

Art. 7.2.

Programele de studii universitare de doctorat ale şcolii doctorale se pot desfăşura în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD-UDJG, conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand.

a) ÎN CAZUL ÎN CARE, ca urmare a unei cotutele, limba de desfăşurare a studiilor universitare de doctorat se modifică, această modificare va face obiectul semnării unui act adiţional, caz în care pe diplomă se vor menţiona cele două limbi (română şi limba de circulaţíe internaţională).

b) Limba în care se redactează şi se susţine teza de doctorat este limba româna sau o limbă de circulaţie internaţională. În cazul în care unul dintre membrii comisiei de susţinere publică a tezei este din afara ţării, rezumatul tezei se redactează în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

Art. 7.3.

(1) Competenţele profesionale sunt competenţele specifice domeniului:

a) cunoştinţe avansate în domeniu;

b) capacitatea de identificare, formulare şi soluţionare a problemelor de cercetare;

c) stăpânirea metodelor şi tehnicilor de cercetare avansată;

d) cunoştinţe privind managementul proiectelor de cercetare;

e) stăpânirea procedeelor şi soluţiilor noi în cercetare;

f) abilităţi de documentare, elaborare şi valorificare a lucrărilor ştiinţifice;

g) abilităţi lingvistice la nivel academic în limbi de circulaţie internaţională, necesare documentării şi elaborării de lucrări ştiinţifice;

h) înţelegerea şi capacitatea de aplicare a principiilor şi valorilor eticii cercetării ştiinţifice în domeniul respectiv.

(2) Conform Codului studiilor universitare de doctorat, sunt considerate drept competenţe transversale următoarele:

a) competenţe de comunicare, scrisă şi orală, în domeniul ştiinţei şi culturii;

b) competenţe lingvistice avansate în limbi de circulaţie internaţională;

c) utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării;

d) abilităţi de interrelaţionare şi de lucru în echipă;

e) cunoştinţe de management al resurselor umane, materiale şi financiare;

f) calităţi de conducere;

g) cunoştinţe privind managementul carierei, precum şi însușirea de tehnici privind căutarea unui loc de muncă şi de creare de locuri de muncă pentru alţii;

h) cunoştinţe privind managementul riscului, crizei şi al eşecului;

i) cunoştinţe privind utilizarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

j) capacităţi de antreprenoriat economic, tehnologic şi social.

 

Secţiunea B. Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi programul de cercetare științifică.

Art. 7.4.

(1) Şcolile doctorale din UDJG pun la dispoziţia studenţilor-doctoranzi programe de pregătire bazate pe studii universitare avansate, alcătuite din activităţi desfăşurate în formaţiuni instituţionalizate de studiu, prin cursuri, seminare, laboratoare şi altele asemenea.

(2) Oportunitatea organizării unui program de pregătire universitară avansată, precum şi structura şi conţinutul acestuia sunt stabilite de către şcolile doctorale, pe baza propunerilor conducătorilor de doctorat.

(3) Şcoala doctorală este obligată să asigure accesul liber şi neîngrădit la programul de pregătire avansată tuturor studenţilor-doctoranzi din cadrul şcolii doctorale sau din cadrul altor şcoli doctorale.

Art. 7.5.

(1) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil al studentului-doctorand pentru programul individual de cercetare științifică şi trebuie să fie relevant pentru subiectul de cercetare al lucrării de doctorat.

(2) Parcurgerea programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate poate duce la acordarea unui număr de credite transferabile stabilit la nivelul școlii doctorale. În cazul programului de studii universitare de doctorat din domeniul sănătate, studiile avansate din cadrul școlii doctorale totalizează 60 de credite.

(3) Creditele obţinute într-un program de masterat de cercetare sau parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în universităţi ori în unităţi de cercetare-dezvoltare de prestigiu, pot fi recunoscute ca echivalente cu cele dintr-un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate. Echivalarea este propusă de către conducătorul de doctorat, avizată de CSD și aprobată de CSUD.

(4) Participarea unui anumit student-doctorand la programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi alegerea elementelor de studiu din cadrul acestui program care trebuie urmate de către studentul-doctorand sunt stabilite de către conducătorul de doctorat al acestuia. Îngrădirea acestei opţiuni a conducătorului de doctorat este interzisă.

(5) Studentul-doctorand poate opta, în mod independent, pentru parcurgerea altor cursuri (decât cele din programul individual de pregătire) puse la dispoziţie de şcoala doctorală din care face parte sau de către alte şcoli doctorale. Îngrădirea acestei opţiuni proprii este interzisă.

(6) Durata cumulată a programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate nu poate depăşi 3 luni, cu excepția programelor de studii universitare de doctorat din domeniul sănătate.

Art. 7.6.

(1) Programul de studii universitare de doctorat este constituit minimal din următoarele componente:

I. Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate  cuprinde frecventarea disciplinelor obligatorii și opționale pentru obținerea numărului de credite necesar, conform planului de învățământ al şcolii doctorale și susținerea a minimum un raport de documentare (cercetare bibliografică) privind stadiul actual al cercetărilor în domeniul respectiv (Anexa 8);

II. Programul de cercetare științifică (Anexa 9) cuprinde minimum:

a) minimum două rapoarte de cercetare ştiinţifică cu rezultate proprii, susţinute în prezenţa comisiei de îndrumare (Anexa 10);

b) îndeplinirea standardelor naționale minimale pentru acordarea titlului de doctor, conform legislației în vigoare.

(2) Evaluarea în vederea acordării titlului de doctor se face pe baza tezei de doctorat şi a susţinerii publice a acesteia.

Art. 7.7.

(1) Programul de cercetare ştiinţifică presupune inclusiv participarea studentului-doctorand în unul sau mai multe proiecte ştiinţifice, cu acordul conducătorului de doctorat.

(2) Responsabilitatea asupra structurii, conţinutului, organizării şi desfăşurării programului de cercetare ştiinţifică al studentului-doctorand revine conducătorului de doctorat.

(3) Conducătorul de doctorat stabileşte parcursul ştiinţific al studentului-doctorand şi ia măsurile necesare pentru maximizarea şanselor finalizării programului de doctorat.

(4) Asigurarea resurselor necesare desfăşurării proiectelor de cercetare în care este implicat studentul-doctorand reprezintă o obligaţie specifică a IOSUD-UDJG, a şcolii doctorale, cât şi a conducătorului de doctorat.

Art. 7.8.

Pentru monitorizarea parcursului ştiinţific, studentul doctorand întocmeşte, o dată la 12 luni, un raport al activităţilor desfăşurate în cadrul programului său de cercetare ştiinţifică. Raportul este susţinut în faţa conducătorului de doctorat şi a comisiei de îndrumare, care analizează şi apreciază gradul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin programul individual de studii. Raportul avizat de către conducător şi comisia de îndrumare se depune la Secretariatul școlii doctorale.

Art. 7.9.

În vederea valorificării competenţelor dobândite prin studiile universitare de doctorat, şcoala doctorală poate organiza, în cadrul ei, programe de cercetare post-doctorale, orientate spre consolidarea/dezvoltarea competenţelor de cercetare ştiinţifică.

 

Secţiunea C. Teza de doctorat şi finalizarea studiilor universitare de doctorat

Art. 7.10.

(1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite prin regulamentul şcolii doctorale.

(2) Şcoala doctorală propune formatul-tip al tezei de doctorat, care poate include elemente de structură şi de formatare grafică, studentul-doctorand având obligația respectării respectivului format-tip.

(3) Conţinutul şi structura tezei de doctorat sunt stabilite de către studentul-doctorand prin consultare cu conducătorul de doctorat.

(4) Titlul tezei de doctorat poate fi modificat la libera alegere a studentului-doctorand până în momentul finalizării acesteia în vederea susţinerii publice (Anexa 11).

(5) Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menţionarea sursei pentru orice material preluat.

(6) Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat şi îşi asumă, printr-o declaraţie scrisă, corectitudinea datelor şi informaţiilor prezentate în teză, precum şi a opiniilor şi demonstraţiilor exprimate în aceasta.

(7) Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului.

Art. 7.11.

(1) Tezele de doctorat împreună cu anexele acestora sunt documente publice şi se redactează şi în format digital. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educației cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor.

(2) Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală asupra tezei de doctorat se asigură în conformitate cu prevederile legii.

(3) Valorificarea dreptului de autor şi/sau a drepturilor de proprietate industrială asupra produsului sau creaţiei originale realizate în cadrul programului de studii universitare de doctorat se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu.

(4) Structura „dosarului de doctorat” şi accesul la acesta sunt reglementate printr-o procedură elaborată de CNATDCU şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Această procedură va respecta următoarele reguli:

a) rezumatul tezei este publicat pe site-ul universităţii şi poate fi consultat public după emiterea dispoziţiei de numire a comisiei de susţinere;

b) teza în format tipărit poate fi consultată la biblioteca universităţii cu cel puţin 20 de zile înainte de data fixată pentru susţinerea publică. Lucrarea de doctorat rămâne document public la biblioteca universităţii;

c) dacă studentul-doctorand nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitală a tezei este făcută publică şi va putea fi accesată liber pe platforma naţională după emiterea dispoziţiei de acordare a titlului de doctor; tezei i se va atribui o licenţă de protecţie a dreptului de autor;

d) dacă studentul-doctorand optează pentru publicarea distinctă a tezei de doctorat sau a unor capitole din aceasta, el primeşte un termen de graţie de maximum 24 de luni pentru realizarea acestei publicări; după expirarea termenului de graţie, în cazul în care nu a fost primită la IOSUD-UDJG nicio notificare cu privire la publicarea distinctă a tezei, documentul în format digital devine liber accesibil pe platforma naţională cu atribuirea unei licenţe de protecţie a dreptului de autor;

e) după publicarea tezei sau a unor capitole din aceasta, autorul are obligaţia de a notifica IOSUD-UDJG asupra acestui fapt şi de a transmite indicaţia bibliografică şi un link la publicaţie, care vor fi făcute apoi publice pe platforma naţională;

f) după acordarea titlului de doctor, în termen de maximum 30 de zile IOSUD-UDJG are obligaţia transmiterii unui exemplar tipărit al tezei de doctorat la Biblioteca Naţională a României, unde poate fi accesat la cerere.

(5) Dosarul de doctorat se arhivează de către IOSUD-UDJG cu regim permanent.

Art. 7.12.

(1) Studiile universitare de doctorat se finalizează prin susţinerea în şedintă publică a tezei de doctorat în faţa comisiei de susţinere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat.

(2) Susţinerea publică poate avea loc numai după parcurgerea următoarelor etape:

a) studentul-doctorand predă teza în format electronic la secretariatul IOSUD-UDJG;

b) secretariatul IOSUD-UDJG transmite teza în format electronic secretariatului comisiei de etică a UDJG care realizează analiza de similitudini utilizând un program recunoscut de CNATDCU;

c) teza de doctorat este prezentată în comisia de îndrumare; după această presusţinere, care poate fi publică, conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare decid asupra depunerii oficiale a tezei şi organizării susţinerii publice; referatul de acceptare al conducătorului de doctorat şi acordul membrilor comisiei de îndrumare se includ în „dosarul de doctorat”;

d) teza de doctorat se depune în mod oficial la secretariatul IOSUD-UDJG, în format tipărit şi în format electronic, împreună cu rezumatul tezei de doctorat şi CV-ul doctorandului; secretariatul IOSUD-UDJG certifică îndeplinirea de către doctorand a tuturor obligaţiilor din cadrul programului de studii universitare de doctorat;

e) cererea pentru fixarea datei de susţinere publică a tezei de doctorat, avizată de conducătorul de doctorat şi de preşedintele comisiei de susţinere, se depune la secretariatul IOSUD-UDJG cu minimum 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere;

f)  secretariatul IOSUD-UDJG întocmeşte şi afişează anunţul pentru susţinerea publică cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere. Acesta va include în mod obligatoriu data, locaţia şi ora de susţinere, conducătorul sau conducătorii de doctorat, precum şi locul unde textul integral al tezei poate fi consultat în format tipărit. Anunţul susţinerii publice, rezumatul tezei în format electronic, CV-ul doctorandului, CV-urile membrilor comisiei de susţinere publică a tezei de doctorat sau link-uri către acestea sunt afişate pe site-ul IOSUD-UDJG (Anexe la metodologia privind susținerea publică a tezei de doctorat).

(3) În urma identificării unor încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, în cadrul evaluării tezei de către conducătorul de doctorat sau comisia de îndrumare, nu se obţine acordul de susţinere publică.

(4) Comisia de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat, aprobată de CSUD şi numită prin decizia rectorului UDJG. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puţin 5 membri: preşedintele, ca reprezentant al IOSUD-UDJG, conducătorul de doctorat/conducătorii de doctorat şi 3 referenţi oficiali, din ţară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat sau în domenii direct înrudite şi din care cel puţin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD-UDJG. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel puţin funcţia didactică de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.

(5) În cazul doctoratului în cotutelă, comisia pentru susţinerea publică a tezei de doctorat cuprinde reprezentanţi ai ambelor IOSUD-uri. Preşedintele comisiei este un reprezentant al IOSUD-UDJG. Teza de doctorat se susţine obligatoriu în UDJG (instituţia în care a fost înmatriculat studentul-doctorand).

(6) Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc numai după evaluarea ei de către toţi membrii comisiei de doctorat şi în prezenţa a cel puţin patru dintre aceştia, cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat.

(7) Membrul comisiei de doctorat care nu poate participa la susţinerea publică a tezei de doctorat trebuie să trimită secretariatului IOSUD-UDJG, înainte de data programată pentru susţinerea publică a tezei, referatul de evaluare a acesteia, o declaraţie scrisă prin care comunică motivul absenţei, precum şi votul privind conferirea titlului de doctor şi calificativul propus.

(8) Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului.

(9) Comunitatea academică din cadrul IOSUD-UDJG va fi informată asupra conţinutului tezei de doctorat aprobate în vederea susţinerii publice, asigurându-se accesul la conţinutul lucrării în biblioteca UDJG cu cel puţin 20 zile înaintea susţinerii publice.

(10) În vederea publicării pe site-ul IOSUD-UDJG, rezumatul tezei de doctorat se depune la secretariatul IOSUD-UDJG cu cel puţin 20 de zile înainte de data programată pentru susţinerea publică. În situaţia în care teza de doctorat este scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională, rezumatul acesteia se scrie obligatoriu şi în limba română.

(11) Este interzisă oferirea de către studentul-doctorand a unor cadouri sau a altor asemenea foloase necuvenite membrilor comisiei de doctorat ori solicitarea ca studentul-doctorand să contribuie la decontarea unor cheltuieli aferente deplasării unor membri ai comisiei de doctorat sau organizării susţinerii publice a tezei de doctorat.

Art. 7.13.

(1) Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător”.

(2) În cazul în care un membru al comisiei de doctorat identifică în cadrul evaluării tezei, atât anterior susţinerii publice, cât şi în cadrul acesteia, abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, membrul comisiei de doctorat este obligat să ia următoarele măsuri:

a) să sesizeze comisia de etică a instituţiei de învăţământ superior în care este înmatriculat studentul-doctorand şi comisia de etică a instituţiei în care este angajat conducătorul de doctorat pentru analiza şi soluţionarea cazului conform legii, inclusiv prin exmatricularea studentului-doctorand, potrivit art. 306-310 si 318-322 din Legea nr. 1/2011, actualizată şi prevederilor Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare;

b) să notifice tuturor membrilor comisiei de doctorat abaterile şi să propună acordarea calificativului „Nesatisfăcător”.

(3) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. Propunerea se înaintează Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaţiei acordarea sau neacordarea titlului de doctor .

(4) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită o nouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a doua susţinere publică se obţine calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acordă, iar studentul-doctorand este exmatriculat.

(5) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD-UDJG primeşte din partea Ministerului Educaţiei o motivaţie scrisă de invalidare, redactată în baza observaţiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează şi a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.

(6) În cazul în care membrii CNATDCU din cadrul unei comisii de evaluare a unei teze de doctorat constată nerespectarea standardelor de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, în cadrul tezei şi/sau al activităţilor care au dus la realizarea acesteia, aceştia invalidează teza de doctorat, comunică aceste constatări celorlalţi membri ai comisiei de evaluare şi sesizează Consiliul general al CNATDCU pentru analiza responsabilităţii conducătorului de doctorat sau a şcolii doctorale şi pentru aplicarea prevederilor art. 69 alin. (5) din Codul studiilor universitare de doctorat.

Art. 7.14.

(1) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului de resort, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU.

(2) Ca urmare a înregistrării unei sesizări formulate în condiţiile art. 50 alin. (2) din Codul studiilor universitare de doctorat, Consiliul general al CNATDCU are la dispoziţie 45 de zile pentru a analiza şi decide conform legii. Consiliul general poate consulta alţi membri ai CNATDCU şi poate decide utilizarea de experţi externi, care nu trebuie să fie în conflict de interese cu autorul sau conducătorul de doctorat.

(3) În termenul prevăzut la alin. (2), Consiliul general al CNADTCU solicită IOSUD-UDJG punctul de vedere care trebuie formulat în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării. În situaţia în care IOSUD-UDJG confirmă încălcarea standardelor de calitate sau de etică profesională, va transmite CNATDCU decizia privind propunerea de retragere a titlului, semnată de rector avizată din punct de vedere juridic de universitate.

(4) În termenul prevăzut la alin. (2), Consiliul general al CNATDCU decide dacă au fost sau nu respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, iar preşedintele CNATDCU transmite autorului sesizării, autorului tezei şi IOSUD-UDJG decizia Consiliului general al CNATDCU şi motivarea acesteia. Aceştia au la dispoziţie 10 zile pentru formularea unei contestaţii privitoare la procedură, iar Consiliul general al CNATDCU are la dispoziţie 10 zile pentru formularea răspunsului la contestaţie.

(5) În cazul în care Consiliul general al CNATDCU decide că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce priveşte plagiatul, preşedintele CNATDCU propune Ministerului Educaţiei una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) retragerea calităţii de conducător de doctorat;

b) retragerea titlului de doctor;

c) retragerea acreditării şcolii doctorale.

(6) În urma propunerii prevăzute la alin. (5), ministrul educaţiei, în baza avizului juridic al Ministerului Educaţiei, are obligaţia de a lua măsurile prevăzute la art. 170 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Educaţiei informează toate părţile cu privire la dispoziţiile emise.

(7) Toate documentele legate de aceste sesizări sunt parte a „dosarului de doctorat” şi se încarcă pe platforma naţională; deciziile comisiilor de etică şi ale CNATDCU sunt publicate şi pe site-urile instituţionale ale acestora.

Art. 7.15.

(1) Diploma conferită după promovarea integrală, inclusiv susţinerea publică şi obţinerea avizului CNATDCU, a unui program de studii universitare de doctorat se numeşte diplomă de doctor. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor se menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul științific, în cea care certifică obținerea și deținerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menționează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.

(2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiinţific se conferă de către IOSUD-UDJG diploma şi titlul de doctor în ştiinţe, corespunzându-i acronimul Dr.

(3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional se conferă de către IOSUD-UDJG diploma și titlul de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.

(4) Pe diploma de doctor se va înscrie calificativul obţinut de studentul-doctorand, respectiv „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”. De asemenea, pe diploma de doctor se va înscrie şi o menţiune în limba latină, după cum urmează:

a) pentru calificativul „Excelent”, se înscrie menţiunea „Summa cum laude”;

b) pentru calificativul „Foarte bine”, se înscrie menţiunea „Magna cum laude”;

c) pentru calificativul „Bine”, se înscrie menţiunea „Cum laude”.

 

CAPITOLUL VIII. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ALE STUDENTULUI-DOCTORAND ŞI ALE CONDUCĂTORULUI DE DOCTORAT

 

Art. 8.1.

(1) Pe parcursul derulării programului de studii universitare de doctorat, studentul-doctorand are dreptul:

a) să beneficieze de fonduri alocate din valoarea grantului doctoral, conform cotei propuse de CSUD și aprobate de Consiliul de administrație al UDJG, sau din alte proiecte pentru programul de cercetare, de sprijinul, îndrumarea şi coordonarea conducătorului de doctorat, precum şi a comisiei de îndrumare;

b) să participe la seminarele sau reuniunile de lucru ale personalului de cercetare-dezvoltare din cadrul şcolii doctorale şi ale IOSUD-UDJG atunci când sunt în discuţie teme relevante pentru studiile universitare de doctorat;

c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale şcolii doctorale și CSUD, potrivit prevederilor prezentului regulament;

d) să beneficieze de logistica, centrele de documentare, bibliotecile şi echipamentele şcolii doctorale şi ale IOSUD-UDJG pentru elaborarea proiectelor de cercetare şi a tezei de doctorat;

e) să se înscrie la cursurile şi seminarele organizate de alte şcoli doctorale;

f) să lucreze împreună cu echipe de cercetători din cadrul şcolii doctorale şi IOSUD-UDJG sau din cadrul unor unităţi de cercetare-dezvoltare care au încheiat acorduri sau parteneriate instituţionale cu IOSUD-UDJG;

g) să beneficieze de mobilităţi naţionale sau internaţionale, în limita fondurilor alocate din valoarea grantului doctoral propusă de CSUD și aprobate de Consiliul de administrație al UDJG, sau din alte granturi pentru studii doctorale; să beneficieze de sprijin instituţional, în limita fondurilor alocate din valoarea grantului doctoral propusă de CSUD și aprobată de Consiliul de administrație al UDJG, sau din alte granturi pentru studii doctorale, pentru a participa la conferinţe sau congrese ştiinţifice, ateliere de lucru, şcoli de vară ori iarnă şi seminare naţionale şi internaţionale în domeniul de specializare în care şi-a ales teza de doctorat;

h) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de şcoala doctorală sau/şi de IOSUD-UDJG;

i) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor universitare de doctorat din cadrul şcolii doctorale.

(2) Studentul-doctorand are următoarele obligaţii:

a) să respecte orarul stabilit împreună cu conducătorul de doctorat şi să îşi îndeplinească obligaţiile de susţinere a lucrărilor şi de prezentare a rezultatelor cercetării;

b) să prezinte rapoarte de activitate conducătorului de doctorat şi comisiei de îndrumare ori de câte ori i se solicită;

c) să fie în legătură permanentă cu conducătorul de doctorat;

d) să respecte disciplina instituţională;

e) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de şcoala doctorală sau/şi de IOSUD-UDJG;

f) să efectueze ore didactice neremunerate, în cuantum de maximum 6 ore convenţionale/saptămână (în cazul studenților-doctoranzi de la forma de învățământ cu frecvență, forma de finanțare buget cu bursă).

Art. 8.2.

Orice solicitare a studentului-doctorand privind întreruperea sau prelungirea studiilor universitare de doctorat, schimbarea titlului tezei sau schimbarea conducătorului de doctorat se face prin cerere scrisă depusă la şcoala doctorală cu cel puţin 15 de zile înainte de data de la care, în cazul aprobării, solicitarea ar produce efect.

Art. 8.3.

(1) Drepturile şi obligaţiile conducătorului de doctorat decurg din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, din prezentul regulament instituţional de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat al IOSUD-UDJG, din regulamentul şcolii doctorale, precum şi din contractul său de muncă.

(2) Conducătorul de doctorat are următoarele drepturi:

a) dreptul de a participa la competiţii pentru granturi/proiecte/contracte doctorale;

b) dreptul de a îndruma şi evalua activitatea studentului-doctorand în cadrul programului de studii universitare de doctorat, conform autonomiei profesionale şi universitare, urmărind cu exigenţă programul de studii universitare de doctorat şi respectând interesele profesionale ale studentului-doctorand şi ale UDJG;

c) dreptul de a propune comisia de doctorat;

d) dreptul la o evaluare internă şi externă imparţială, conformă cu metodologia specifică a procesului de evaluare;

e) dreptul de a cunoaşte metodologia în raport cu care este evaluat, atât în evaluarea internă, cât şi în evaluarea externă;

f) dreptul de a cunoaşte rezultatele evaluării interne şi externe a propriei activităţi;

g) dreptul de a refuza îndrumarea unui student-doctorand în condiţiile în care este pus, fără voia sa, într-un conflict de interese;

h) dreptul de a solicita CSD întreruperea relaţiei de îndrumare cu un student-doctorand, în situaţia în care doctorandul nu îşi îndeplineşte obligaţiile din contractul de studii; dreptul de a selecta candidatul la doctorat pentru o poziţie vacantă aflată sub îndrumarea sa şi de a propune înmatricularea studentului-doctorand;

i) dreptul de a solicita şcolii doctorale organizarea, în perioada legală, a unui concurs de admitere pentru fiecare poziţie de student-doctorand vacantă aflată sub îndrumarea sa;

j) dreptul de a decide elementele de studiu din cadrul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate la care studentul-doctorand trebuie să participe, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

(3) Conducătorul de doctorat are următoarele obligaţii:

a) să asigure îndrumarea ştiinţifică, profesională şi deontologică a fiecărui student-doctorand;

b) să propună temele de cercetare;

c) să asigure condiţiile şi să stimuleze formarea de competenţe şi progresul studenţilor-doctoranzi pe durata studiilor doctorale;

d) să efectueze monitorizarea şi evaluarea obiectivă şi riguroasă a fiecărui student-doctorand;

e) să sprijine mobilitatea studenţilor-doctoranzi;

f) să evite apariţia conflictelor de interese în îndrumarea studenţilor-doctoranzi;

g) să participe la toate activitățile de autoevaluare a activității, la activitățile de evaluare a domeniilor de studii de doctorat, a școlilor doctorale sau IOSUD-UDJG.

Art. 8.4.

IOSUD-UDJG poate organiza, singură sau în parteneriat cu şcoli doctorale din alte IOSUD-uri, programe de cercetare postdoctorală şi poate propune proiecte pentru finanţarea acestora. CSD şi CSUD propun şi, respectiv, aprobă programele de cercetare postdoctorală şi metodologia de admitere.

 

CAPITOLUL IX.  ASIGURAREA CALITĂŢII

 

Secţiunea A. Planificarea, menţinerea sub control şi îmbunătăţirea continuă a formării doctorale în UDJG

Art. 9.1

(1) CSUD identifică procesele critice pentru asigurarea calităţii în activitatea doctorală din UDJG şi colaborează cu compartimentul de asigurare a calităţii al UDJG la întocmirea şi implementarea procedurilor necesare menţinerii sub control, precum şi îmbunătăţirii continue a acestor procese.

(2) Procedurile sunt în acord cu Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare și cu Metodologia de evaluare a studiilor universitare de doctorat și a sistemelor de criterii, standarde și indicatori de performanță utilizați în evaluare şi sunt analizate periodic, în vigoare la acel moment.

 

Secţiunea B. Evaluarea periodică a şcolilor doctorale şi a conducătorilor de doctorat

Art. 9.2.

(1) În conformitate cu legislaţia în vigoare, fiecare domeniu de studii doctorale aparținând şcolii doctorale  și IOSUD sunt supuse unei evaluări externe la intervale de 5 ani.

(2) Evaluarea externă se face pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.

(3) O şcoală doctorală care şi-a pierdut acreditarea nu mai poate înmatricula noi studenţi-doctoranzi. Studenţii-doctoranzi din acea şcoală doctorală, aflaţi în derularea programului de doctorat, îşi continuă studiile conform contractului de studii universitare de doctorat, până la finalizarea acestora.

 

CAPITOLUL X. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

 

Art. 10.1.

Prezentul „REGULAMENT INSTITUŢIONAL privind organizarea şi funcţionarea studiilor universitare de doctorat în şcolile doctorale din UDJG va putea fi modificat în conformitate cu legislaţia în domeniu.

 

Lista anexelor la REGULAMENTUL INSTITUŢIONAL al IOSUD - Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare în cadrul  şcolilor doctorale:

 

Anexa 1. Domenii de studii universitare de doctorat (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/domenii-si-conducatori-de-doctorat)

Anexa 2. Cerere de înscriere la concursul de admitere la studii universitare de doctorat (https://www.admitere.ugal.ro/doctorat/inscriere-doctorat/acte-necesare-inscrierii-doctorat)

Anexa 3. Fişă de înscriere la concursul de admitere la studii universitare de doctorat (https://www.admitere.ugal.ro/doctorat/inscriere-doctorat/acte-necesare-inscrierii-doctorat)

Anexa 4. Contract de studii universitare de doctorat (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/contracte-cadru-studii-doctorale)

Anexa 5. Cerere de prelungire a duratei studiilor doctorale (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/procedura-operationala-privind-modul-de-acordare-a-perioadelor-de-extindere-a-duratei-activitatii-studentului-doctorand)

Anexa 6. Cerere de întrerupere a studiilor doctorale (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/procedura-operationala-privind-modul-de-acordare-a-perioadelor-de-extindere-a-duratei-activitatii-studentului-doctorand)

Anexa 7. Cerere de revenire din întrerupere în stagiul doctoral (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/procedura-operationala-privind-modul-de-acordare-a-perioadelor-de-extindere-a-duratei-activitatii-studentului-doctorand)

Anexa 8. Program individual de studii universitare de doctorat (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/scoli-doctorale)

Anexa 9. Raport anual de activitate a studentului-doctorand (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/scoli-doctorale)

Anexa 10.  Proces-verbal de susţinere a raportului de cercetare ştiinţifică (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/scoli-doctorale)

Anexa 11. Cerere de schimbare a titlului tezei de doctorat (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/scoli-doctorale)

Anexa 12. Model de acord de cotutelă (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/model-de-acord-de-cotutela)

Anexe la metodologia privind susținerea publică a tezei de doctorat (https://www.ugal.ro/studii/doctorat/sustinere-publica-teza-doctorat-legislatie-si-formulare)

 

 

 

INTRODUCERE

Art. 1 
Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Ordinului ministrului educaţiei naționale și cercetării științifice nr. 6125/2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, a Ordinului nr. 3952 din 03/05/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, a Ordinului ministrului educaţiei naționale nr. 5664 din 30/12/2019 pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei naționale și cercetării științifice nr. 6125/2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie și a Ordinului nr. 3200/2021 pentru modificarea și completarea Metodologiei cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și de disertație, Politica privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date în cadrul universității, precum şi cu prevederile Cartei Universităţii „Dunărea de Jos” din Galați.

Art. 2 
Prezentul regulament se aplică începând cu promoţia anului universitar 2020-2021, precum şi cu absolvenţii promoțiilor anterioare care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de finalizare a studiilor, până la intrarea sa în vigoare.

Art. 3 
Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de licenţă, de diplomă şi de disertaţie - se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor legale în vigoare şi regulamentului propriu, aprobat de Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 4 
Examenele de finalizare a studiilor se pot organiza în 3 sesiuni, în perioadele stabilite de Senatul universităţii, din care două sesiuni în anul universitar curent şi o sesiune în luna februarie a anului universitar următor.

Art. 5 
Programele de studii organizate în baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează astfel:

  1. pentru ciclul I de studii universitare - studiile universitare de licenţă/diplomă se încheie cu examen de licenţă sau cu examen de diplomă pentru învăţământul din domeniul ştiinţelor inginereşti;
  2. pentru ciclul II de studii universitare - studiile universitare de master se încheie cu examen de disertaţie.

Art. 6 

  1. Programele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu:
    1. examen de licenţă/diplomă, pentru studiile în învăţământul universitar de lungă durată;
    2. examen de absolvire, pentru studiile în învăţământul universitar de scurtă durată.
  2. Instituţiile de învăţământ superior acreditate, care organizează şi desfăşoară examene de finalizare a studiilor organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd, în regulamentul propriu, un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea acestor examene, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 7    

  1. În situaţiile prevăzute de Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea de către absolvenţi a unui examen de selecţie.
  2. Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine ulterior şi examenul de licenţă/diplomă.
  3. Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.
  4. Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează şi desfăşoară examenul de selecţie prevăd, în regulamentul propriu, un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea examenului de selecţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

ORGANIZAREA  ŞI  DESFĂŞURAREA  EXAMENULUI  DE  LICENŢĂ/DIPLOMĂ

Art. 8    

  1. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă pentru absolvenții proprii la:
    1. programe de studii universitare de  licenţă/specializări acreditate în condiţiile legii;
    2. programe de studii universitare de licenţă/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care are programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate în acelaşi domeniu de licenţă.
  2. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ acreditate sau autorizate provizoriu la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universităṭii, în condiţiile prevăzute la alin. (1), cu respectarea regulamentului propriu.
  3. În situaţia în care, la nivel naţional, într-un domeniu de licenţă există numai programe de studii/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, absolvenţii acestor programe de studii/specializări vor susţine examenul de finalizare a studiilor la programe de studii/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
  4. În cazul programelor de studii/specializărilor lichidate, la care mai există absolvenţi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor şi pentru care, la nivel naţional, în domeniul respectiv de licenţă, există numai programe de studii/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, examenul de licență/diplomă se susține la instituții de învățământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licență/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Art. 9 
Pentru un program de studii universitare/specializare, examenul de licenţă/diplomă se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă sau de instituţia de învăţământ superior absolvită.

Art. 10 

  1. Pot susţine examen de licenţă/diplomă:
    1. absolvenţii de învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare;
    2. absolvenţii care au promovat examenul de selecţie.
  2. Absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior acreditate se pot înscrie şi pot susţine examenul de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată, cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie.
  3. Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administraţie.

Art. 11 

  1. Înscrierea absolvenţilor proprii pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi;
  2. Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu se înscriu pentru examenul de licenţă/diplomă la instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
  3. Absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă/specializărilor menţionate la art. 7 se înscriu şi susţin examenul de licenţă/diplomă la instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia au promovat examenul de selecţie.

Art. 12 

  1. Candidaţii la examenul de licenţă/diplomă prezintă, la înscriere, un certificat de competenţă lingvistică într-o limbă de largă circulaţie internaţională, eliberat de universitate sau de către o altă instituţie specializată, naţională ori internaţională, recunoscută.
  2. Examenele de licenţă/diplomă se desfăşoară în spațiile pe care universitatea are dreptul să le utilizeze.
  3. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se face cu cel puţin 10 zile înainte de începerea examenului, fie individual, fie de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului dintre aceste instituţii şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
  4. Din componenţa dosarului de examen, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se elimină cerinţa de depunere a copiilor legalizate ale documentelor, acestea fiind înlocuite cu certificarea conformităţii cu originalul de către persoana care are atribuţii desemnate în acest sens.

Art. 13 
Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă, respectiv sesiunea iunie-iulie, sesiunea septembrie şi sesiunea februarie. În toate sesiunile se aplică aceeaşi Metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei şi acelaşi Regulament, iar comisiile de examen au aceeaşi componenţă.

Art. 14 

  1. Examenul de licenţă/diplomă constă din două probe, după cum urmează:
    1. proba 1: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;
    2. proba 2: prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă.
  2. Probele menţionate la alin. (1) pentru examenul de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei/comisiilor de examen, specifice fiecărei probe, şi a examinatului.
  3. Prin derogare de la prevederile alin. (2), pe perioada instituirii stării de alertă, necesitate sau urgență, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, probele menționate la alin. (1) pentru examenul de licență/diplomă se pot desfășura și on-line, în baza unei proceduri aprobate de către senatul universitar, cu condiția existenței și a folosirii unei platforme electronice adecvate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral, pentru fiecare absolvent în parte, și arhivată în depozitul digital instituțional.
  4. Studenții la studii universitare de licență, care pe perioada stării de alertă, necesitate sau urgență au urmat activități de învățare și predare în modul on-line, participă la examenele prevăzute de art. 143 din Legea nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile metodologiilor/ regulamentelor din universitate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral, pentru fiecare absolvent în parte, și arhivată în depozitul digital instituțional.
  5. Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.
  6. Tematica şi bibliografia se publică pe site-ul facultăţii organizatoare.
  7. În învăţământul superior medico-farmaceutic uman, prima probă din cadrul examenului de licenţă se constituie dintr-o componentă naţională şi, după caz, dintr-o componentă specifică. Componenta naţională va fi sub formă de lucrare scrisă din tematica şi din bibliografia anunţate de către comisia de organizare, care va fi formată din specialişti desemnaţi de conducerile universităţilor de medicină şi farmacie acreditate.
  8. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate pentru absolvenții promoției 2021se poate realiza prin cel puțin una dintre următoarele: probă scrisă, probă orală, probă practică. Modalitatea efectivă se aprobă de Senatul Universităţii „Dunărea de Jos”, după avizul Consiliului de administrație, la propunerea consiliilor facultăţilor.

Art. 15 

  1. Media de promovare a examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin 6,00.
  2. Nota de promovare trebuie să fie cel puţin 5,00 la fiecare probă.
  3. Media fiecărei probe, calculată ca medie aritmetică a notelor acordate exclusiv de către membrii comisiei de examen, se determină cu două zecimale, fără rotunjire.
  4. Media examenului de licenţă/diplomă se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, exclusiv în baza mediei probelor.
  5. Notele acordate de membrii comisiei de examen sunt numere întregi, de la 1 la 10.
  6. Deliberarea comisiilor, cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de licenţă/diplomă, nu este publică.
  7. Rezultatele obținute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.
  8. Rezultatele fiecărei probe se comunică prin afișare, în termen de cel mult 48 de ore de la data susținerii acesteia, la avizierul facultății organizatoare și pe pagina web.

Art. 16 

  1. Comisiile de examen se stabilesc pe programe de studii/specializări, prin decizie a rectorului, la propunerea consiliilor departamentelor şi a consiliilor facultăţilor, şi cu aprobarea Consiliului de administrație.
  2. Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă și a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum și numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor și se publică pe site-urile facultăţilor.
  3. Conducerea universităţii şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.
  4. Fiecare comisie este alcătuită din preşedinte, minimum trei membri şi un secretar.
  5. Preşedintele comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau de conferenţiar universitar.
  6. Membrii comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar sau profesor universitar.
  7. Secretarul comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.
  8. Membrii comisiei de examen de licenţă/diplomă şi secretarul acesteia nu se pot afla, în raport cu cei evaluaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.
  9. Pentru acoperirea costurilor aferente organizării examenelor de licenţă/diplomă, în cazul absolvenţilor proveniţi din alte instituţii de învăţământ superior, universitatea încheie un protocol cu instituţia de învăţământ superior autorizată provizoriu, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administrație.
  10. Membrii comisiei de examen de finalizare a studiilor, precum şi personalul didactic auxiliar implicat sunt remunerați pentru această activitate exclusiv de instituția organizatoare.
  11. Universitatea informează candidaţii despre perioadele de examene de licenţă/diplomă, condiţiile şi perioadele de înscriere, tematica, bibliografia, programele, accesul la biblioteci, cursurile de pregătire etc., prin afişare la sediile facultăților şi pe pagina sa de web.

 

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE DISERTAŢIE

Art. 17 
Programele de studii universitare de masterat, organizate în baza Legii nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 18 
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii, din promoţia curentă şi din promoţiile anterioare, atât de la studiile universitare de masterat, cât şi de la studiile postuniversitare de masterat, organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19 
Pentru un program de studii universitare de masterat, examenul de disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă.

Art. 20 

  1. Examenele de disertaţie se desfăşoară la sediul facultăţii.
  2. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de disertaţie se face individual, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea examenului.
  3. Candidaţii sunt informaţi despre perioadele de examene de finalizare a studiilor, condiţiile şi perioadele de înscriere, tematica, bibliografia, programele, accesul la biblioteci, cursurile de pregătire etc., prin afişare la sediile facultăților şi pe paginile web ale acestora.

Art. 21 

  1. Examenul de disertaţie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie.
  2. Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.
  3. Prin derogare de la prevederile alin. (2), pe perioada instituirii stării de alertă, necesitate sau urgență, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, susținerea lucrării de disertație se poate desfășura și on-line, în baza unei proceduri aprobate de către Senatul universitar, cu condiția existenței și folosirii unei platforme electronice adecvate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral, pentru fiecare absolvent în parte, și arhivată în depozitul digital instituțional.
  4. Studenții la studii universitare de master, care pe perioada stării de alertă, necesitate sau urgență au urmat activități de învățare și predare în modul on-line, participă la examenele prevăzute de art. 143 din Legea nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile metodologiilor/ regulamentelordin universitate. Susținerea în varianta on-line trebuie să fie înregistrată integral, pentru fiecare absolvent în parte, și arhivată în depozitul digital instituțional.
  5. Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6,00.
  6. Media examenului de disertaţie se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, exclusiv pe baza notelor acordate de către membrii comisiei de examen.
  7. Notele acordate de membrii comisiei de examen sunt numere întregi, de la 1 la 10.
  8. Deliberarea comisiilor, cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de disertaţie, nu este publică.
  9. Rezultatele se comunică prin afișare, în termen de cel mult 48 de ore de la data susținerii acesteia, la avizierul facultății organizatoare și pe pagina web.

Art. 22 

  1. Comisiile de examen se stabilesc pe programe de masterat, prin decizie a rectorului, la propunerea consiliilor departamentelor şi a consiliilor facultăţilor, cu aprobarea Consiliului de administrație.
  2. Componenţa comisiilor pentru examenele de disertaţie și a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum și numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor și se publică pe site-urile facultăţilor.
  3. Conducerea universităţii şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.
  4. Fiecare comisie este alcătuită din preşedinte, minimum trei membri şi un secretar.
  5. Preşedintele comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau de conferenţiar universitar.
  6. Membrii comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar sau profesor universitar.
  7. Secretarul comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.
  8. Membrii comisiei de examen de disertaţie şi secretarul acesteia nu se pot afla, în raport cu cei evaluaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.

Art. 23 
Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă, respectiv sesiunea iunie-iulie, sesiunea septembrie şi sesiunea februarie. În toate sesiunile se aplică aceeaşi Metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei şi acelaşi Regulament, iar comisiile de examen au aceeaşi componenţă.

 

ORGANIZAREA EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Art. 24 

  1. Universitatea poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universităţii, cu respectarea prevederilor legale.
  2. Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, pot susţine examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
  3. Absolvenții programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate/ autorizate să funcționeze provizoriu intrate în lichidare sau lichidate, care nu au susținut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, pot susţine examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au aceste programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate.

Art. 25 

  1. Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administraţie.
  2. Înscrierea absolvenţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 26 

  1. În situaţiile prevăzute de Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea, de către absolvenţi, a unui examen de selecţie.
  2. Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine, ulterior, şi examenul de licenţă/diplomă.
  3. Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.
  4. Pentru situaţiile prevăzute la art. 361 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.952/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Art. 27 

  1. Costurile pentru examenul de selecţie vor fi suportate integral de către instituţia de la care provin absolvenţii.
  2. Studenţii cu taxă, de la specializările autorizate provizoriu, care susţin examenul de finalizare a studiilor în alt centru universitar, vor suporta cheltuielile generate de susţinerea acestui examen, conform legii.

 

COMUNICAREA REZULTATELOR ŞI CONTESTAŢIILE

Art. 28 

  1. Rezultatul fiecărei probe se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web a acesteia, în termen de cel mult 48 de ore de la data susţinerii .
  2. Contestaţiile privind rezultatele unei probe se depun la secretariatele facultăţilor în termen de cel mult 24 de ore de la comunicarea/afişarea acestora şi se rezolvă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor, de către comisia de analiză şi soluţionare a contestaţiilor.
  3. Comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor se stabilesc pe programe de studii, prin decizie a rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii.
  4. Membrii comisiei de analiză şi soluţionare a contestaţiilor nu se pot afla, în raport cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.
  5. Componenţa comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul facultăţii.
  6. Deciziile comisiilor de analiză şi soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.
  7. Rezultatele obţinute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.

Art. 29 

În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor, acestea pot fi susţinute într-o sesiune ulterioară, cu suportarea, de către candidat, a cheltuielilor aferente. Examenul de finalizare a studiilor la care absolventul nu s-a prezentat sau pe care nu l-a promovat în sesiunea de vară, cu promoţia căreia îi aparţine, poate fi repetat în sesiunile din septembrie şi februarie, fără suportarea cheltuielilor aferente.

 

DIPLOMELE. ADEVERINŢELE

Art. 30 
Diplomele pentru absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor la programul de studii/specializarea absolvit(ă) se eliberează de către universitate, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării.

Art. 31 

  1. Până la eliberarea diplomei, absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor.
  2. Adeverinţa de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate, precum şi următoarele informaţii:
    1. domeniul de studii universitare;
    2. programul de studii/specializarea;
    3. perioada de studii;
    4. media de finalizare a studiilor;
    5. statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, localizarea geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului, după caz).
  3. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.
  4. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare eliberat de instituţia de învăţământ superior absolvită, care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia lit. d), care se va înlocui cu mediile de promovare a anilor de studii.
  5. În cazul instituțiilor de învățământ superior desființate suplimentul la diplomă se completează și se eliberează de către instituția de învățământ universitar acreditată care a organizat examenul de finalizare a studiilor universitare, în baza situației școlare/ foii matricole cu care absolventul a fost admis să susțină examenul de finalizare a studiilor, respectiv a documentelor eliberate de către Arhivele Naționale, serviciile județene/ Serviciul Municipiului București ale/ al Arhivelor Naționale sau de către instituțiile unde a fost depusă arhiva instituției desființate, după caz.
  6. Atunci când se dovedeşte că un certificat sau o diplomă de studii s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară, Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii (art. 146 LEN).

 

DISPOZIŢII FINALE

Art. 32 
Prezentul regulament se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2020-2021.

Art. 33 

  1. Conducerile facultăţilor vor lua măsuri pentru asigurarea originalităţii conţinutului lucrărilor ce urmează a fi susţinute, precum şi prevederi exprese privind interzicerea comercializării de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării, de către cumpărător, a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă sau de disertaţie.
  2. Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului acestora (art. 143, alin (4) LEN).
  3. Lucrările de licenţă/diplomă/disertaţie vor fi legate tip carte, cu şină/spiră/arc.

Art. 34 
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi prelucrează datele cu caracter personal ale participanților la activitățile descrise de prezentul regulament, în vederea îndeplinirii obligației legale care îi revine, privind asigurarea dreptului la învățătură, în cazul în care procesul educațional nu se poate derula față în față, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 35 
Conducerile facultăţilor răspund de aplicarea corectă a OMENCS nr. 6125/2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi a prevederilor prezentului regulament.

 

 

Aprobat de Consiliul de administrație prin Hotărârea nr. 11 din data de 18 februarie 2021 și de Senatul universitar prin Hotărârea nr. 75 din data de 26 februarie 2021.

 

 

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art 1.

Comisia pentru dezvoltare instituţională şi internaţionalizare a Senatului Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi se constituie şi funcţionează în temeiul Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările și completările ulterioare, al Cartei Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi și al Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Senatului universitar.

Art. 2.

Comisia pentru dezvoltare instituțională și internaționalizare a Senatului UDJG are rolul de a elabora şi de a propune Senatului orientările strategice fundamentale în materie de dezvoltare instituţională, de adaptare la mediul extern în condiţii de eficienţă, calitate şi competitivitate. Totodată, monitorizează evoluția acordurilor UDJG cu parteneri străini, prezența UDJG în rețelele internaționale de învățământ și cercetare științifică și propune strategii menite să eficientizeze acest domeniu.

 

CAPITOLUL II
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Art. 3.

Componenţa comisiei se stabileşte la propunerea preşedintelui Senatului universitar, pe baza propunerilor/autopropunerilor senatorilor, la începutul mandatului şi se aprobă de către plenul Senatului prin vot deschis. Comisia funcționează, de regulă, pentru o perioadă de 4 ani, este formată dintr-un număr impar de membri şi este condusă de un președinte, numit de preşedintele Senatului universitar şi avizat de plenul Senatului.

Art. 4.

Comisia se întruneşte periodic, în şedinţe ordinare şi în şedinţe extraordinare, după caz şi îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a minim 2/3 din membrii săi.

Art. 5.

Comisia pentru dezvoltare instituțională și internaționalizare este convocată de preşedintele comisiei sau de preşedintele Senatului.

Art. 6.

În situații excepționale, precum starea de urgență, starea de alertă și alte condiții care nu permit întrunirea comisiei, ședințele acesteia se pot derula în modul on-line, votul fiind exprimat electronic, prin e-mail.

Art. 7.

Membrii comisiei care nu pot lua parte la şedinţe trebuie să anunţe din timp președintele comisiei şi să menţioneze cauzele care îi împiedică să participe.

Art. 8.

Absența la ședința comisiei sau la exprimarea votului electronic pentru mai mult de 3 ședințe într-un an academic conduce la sancțiuni conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Senatului universitar.

Art. 9.

Comisia pentru dezvoltare instituțională și internaționalizare, în îndeplinirea atribuţiilor proprii, emite Avize, Recomandări şi Puncte de vedere, care se adoptă cu majoritate simplă, exceptând cazurile în care se aplică alte prevederi.

Art. 10.

Documentele comisiei se adoptă, de regulă, prin vot deschis. La propunerea președintelui sau a oricărui membru prezent la ședință, se va adopta procedura votului secret, dacă acest lucru nu contravine altor regulamente superioare.

Art. 11.

La ședințele comisiei pot fi invitate, fără drept de vot, persoane a căror prezență este apreciată ca fiind necesară pentru clarificarea unor aspecte aflate în competența comisiei.

Art. 12.

Documentele comisiei se tehnoredactează şi se semnează de preşedintele comisiei și se comunică Preşedintelui Senatului și Cancelariei Senatului pentru înregistrare.

Art. 13.

Calitatea de membru al Comisiei pentru dezvoltare instituțională și internaționalizare poate înceta în următoarele cazuri:

a) prin decizia preşedintelui Senatului universitar, pentru motive bine întemeiate ce vor fi prezentate plenului Senatului.
b) la încetarea mandatului de membru al Senatului universitar;
c) prin pierderea calității de membru al Senatului universitar;
d) prin demisie sau transfer la o altă comisie a Senatului universitar.

 

CAPITOLUL III
ATRIBUŢII

Art. 14.

Comisia monitorizează aplicarea procedurilor şi desfăşurarea activităţilor de dezvoltare instituțională și internaționalizare, în concordanţă cu strategia instituţională şi cu standardele practicate pe plan naţional şi european. Totodată, monitorizează modul de exercitare a autonomiei în materie de internaționalizare a activităților didactice, de cercetare științifică și de relaționare instituțională, programele de mobilitate internațională, parteneriatele internaționale, acordarea titlurilor onorifice pentru cetățeni străini.

Art. 15.

Comisia propune Senatului validarea noilor parteneriate internaționale ale UDJG și analizează oportunitățile de afiliere a universității la organismele academice și profesionale internaționale, făcând propuneri de aprobare către Senatul universitar.

Art. 16.

Comisia pentru dezvoltare instituţională şi internaţionalizare are următoarele atribuţii:

a) Inițiază proiecte de hotărâri, regulamente, materiale, în domeniul său de competență, care sunt supuse dezbaterii și aprobării în plenul Senatului;
b) Formulează puncte de vedere referitoare la proiectele de hotărâri, regulamente, proceduri, materiale inițiate de către Consiliul de Administrație sau de către un membru sau un grup de membri ai comunității academice, în domeniul său de competență;
c) Realizează analize şi întocmeşte studii privind organizarea şi funcţionarea instituţională, în raport cu dinamica mediului universitar şi a celui economico-social, propune proiecte şi programe de dezvoltare instituţională, de promovare a avantajului competitiv în condiţiile unui mediu concurenţial;
d) Propune Senatului aprobarea planului strategic de dezvoltare instituţională pe termen mediu şi lung şi planurile operaţionale anuale, precum şi celelalte documente de planificare strategică la nivel instituţional iniţiate de către Consiliul de administraţie şi consiliile profesorale ale facultăţilor;
e) Elaborează studii de diagnoză şi prognoză privind evoluţiile pe piaţa calificărilor universitare şi propune, în colaborare cu prorectorul responsabil cu activitatea didactică, cu facultăţile şi cu departamentele, proiecte de dezvoltare a noi specializări, a noi forme şi niveluri de învăţământ universitar şi postuniversitar;
f) Analizează proiectele de cooperare sau asociere pe plan internațional, care implică participarea financiară a universității sau crearea de noi structuri proprii sau mixte ale acesteia, făcând propuneri de aprobare către Senatul universității;
g) Analizează propunerile de afiliere a universității la organisme academice și profesionale internaționale, înaintând propuneri spre aprobare în Senatul universitar;
h) Monitorizează activitatea de consolidare a unei culturi a colaborării internaționale, prin activități de promovare, sprijinire și dezvoltare a cooperării la nivel instituțional cu organizații internaționale;
i) Avizează și monitorizează respectarea cadrului legal privind recunoașterea perioadelor de studii sau de practică efectuate de către studenți în cadrul mobilităților Erasmus+;
j) Controlează activitatea Rectorului și a conducerii executive pe domeniul său de competență;
k) Realizează rapoarte de monitorizare și de control al activității conducerii executive și a Consiliului de Administrație, care sunt prezentate periodic și discutate în Senatul universității, pe domeniul său de competență;
l) Realizează un referat în domeniul de competență, în vederea validării Raportului anual al Rectorului cu privire la starea universității;
m) Inițiază propuneri de modificare a unor hotărâri, regulamente de funcționare, metodologii, alte documente care privesc dezvoltarea instituțională și relațiile internaționale și interinstituționale;
n) Îndeplinește alte atribuții specifice stabilite de către Senat sau la solicitarea Președintelui Senatului UDJG, în domeniile sale de competență.

Art. 17.

În vederea realizării atribuţiilor sale, Comisia pentru dezvoltare instituţională şi internaţionalizare solicită rapoarte şi informări din partea Prorectorului responsabil cu activitatea de internaționalizare și extensiunile universitare, Prorectorului responsabil cu strategiile universitare și parteneriatul cu studenții, precum şi din partea compartimentelor tehnico-administrative, stabilind termene pentru primirea acestora.

Art. 18.

Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii şi obligaţii:

a) Convoacă şi conduce şedinţele comisiei;
b) Coordonează activitatea comisiei şi oferă informaţii preşedintelui Senatului;
c) Prezintă Senatului raportul anual privind activitatea comisiei;
d) Asigură informarea membrilor comisiei şi pune la dispoziție toate documentele necesare desfăşurării activităţii;
e) Colaborează cu prorectorul responsabil cu activitatea de internaționalizare și extensiunile universitare și prorectorul responsabil cu strategiile universitare și parteneriatul cu studenții.

Art. 19.

Membrii comisiei au următoarele atribuţii şi obligaţii:

a) Participă la şedinţele comisiei;
b) Îşi exprimă liber opiniile privind problemele supuse analizei;
c) Participă prin vot la luarea deciziilor;
d) Participă la elaborarea documentelor specifice comisiei.

Art. 20.

Comisia pentru dezvoltare instituțională și internaționalizare îşi desfăşoară activitatea colaborând cu toate structurile UDJG, în special cu Departamentul de strategii universitare, Compartimentul de cercetare, dezvoltare-inovare și Departamentul de mobilități internaționale și programe comunitare.

 

CAPITOLUL IV
DISPOZIŢII FINALE

Art. 21.

Prezentul regulament poate fi modificat sau completat ori de câte ori este necesar, la propunerea Comisiei pentru dezvoltare instituţională şi internaţionalizare, cu votul majorităţii simple a membrilor Senatului universitar.

Art. 22.

Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa de Senat din data de 9 decembrie 2020.

 

 

Președinte Comisia pentru Dezvoltare Instituțională și Internaționalizare
Prof. univ. dr. ing. Liliana Celia RUSU

 

INTRODUCERE

Art. 1
Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Ordinului ministrului educaţiei naționale și cercetării științifice nr. 6125/2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, Ordinului nr. 3952 din 03/05/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordinului ministrului educaţiei naționale nr. 5664 din 30/12/2019 pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei naționale și cercetării științifice nr. 6125/2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi cu prevederile Cartei Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaṭi.

 

Art. 2
Prezentul regulament se aplică începând cu promoţia anului universitar 2019-2020, precum şi absolvenţilor promoțiilor anterioare care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de finalizare a studiilor până la intrarea sa în vigoare. 

 

Art. 3
Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de licenţă, diplomă şi disertaţie - se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor legale în vigoare şi regulamentului propriu aprobat de Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. 

 

Art. 4
Examenele de finalizare a studiilor se pot organiza în 3 sesiuni, în perioadele stabilite de Senatul universităţii, din care două sesiuni în anul universitar curent şi o sesiune în luna februarie a anului universitar următor.

 

Art. 5
Programele de studii organizate în baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează astfel:

  1. pentru ciclul I de studii universitare - studiile universitare de licenţă/diplomă se încheie cu examen de licenţă sau cu examen de diplomă pentru învăţământul din domeniul ştiinţelor inginereşti;
  2. pentru ciclul II de studii universitare - studiile universitare de master se încheie cu examen de disertaţie.

 

Art. 6
(1) Programele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu:

  1. examen de licenţă/diplomă, pentru studiile din  învăţământul universitar de lungă durată; 
  2. examen de absolvire, pentru studiile din  învăţământul universitar de scurtă durată. 

(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate, care organizează şi desfăşoară examene de finalizare a studiilor organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd, în regulamentul propriu, un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea acestor examene, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 7
(1) În situaţiile prevăzute de Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea de către absolvenţi a unui examen de selecţie.
(2) Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine ulterior şi examenul de licenţă/diplomă.
(3) Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.
(4) Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează şi desfăşoară examenul de selecţie prevăd, în regulamentul propriu, un capitol distinct privind organizarea şi desfăşurarea examenului de selecţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ/DIPLOMĂ

Art. 8
(1) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă pentru absolvenṭii proprii la:

  1. programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate în condiţiile legii;
  2. programe de studii universitare de licenţă/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care are programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate în acelaşi domeniu de licenţă.

(2) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ acreditate sau autorizate provizoriu la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universităṭii, în condiţiile prevăzute la alin. (1), cu respectarea regulamentului propriu.
(3) În situaţia în care, la nivel naţional, într-un domeniu de licenţă există numai programe de studii/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, absolvenţii acestor programe de studii/specializări vor susţine examenul de finalizare a studiilor la programe de studii/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. 
(4) În cazul programelor de studii/specializărilor lichidate, la care mai există absolvenţi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor şi pentru care, la nivel naţional, în domeniul respectiv de licenţă, există numai programe de studii/specializări autorizate să funcţioneze provizoriu, examenul de licență/diplomă se susține la instituții de învățământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licență/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

 

Art. 9
Pentru un program de studii universitare/specializare, examenul de licenţă/diplomă se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă sau de instituţia de învăţământ superior absolvită.

 

Art. 10
(1) Pot susţine examen de licenţă/diplomă:

  1. absolvenţii de învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare;
  2. absolvenţii care au promovat examenul de selecţie.

(2) Absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior acreditate se pot înscrie şi pot susţine examenul de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată, cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie.
(3) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administraţie.

 

Art. 11
(1) Înscrierea absolvenţilor proprii pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi;
(2) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu se înscriu pentru pentru examenul de licenţă/diplomă la instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3) Absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă/specializărilor menţionate la art. 7 se înscriu şi susţin examenul de licenţă/diplomă la instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia au promovat examenul de selecţie.

 

Art. 12
(1) Candidaţii la examenul de licenţă/diplomă prezintă, la înscriere, un certificat de competenţă lingvistică într-o limbă de largă circulaţie internaţională, eliberat de universitate sau de către o altă instituţie specializată, naţională ori internaţională, recunoscută.
(2) Examenele de licenţă/diplomă se desfăşoară în spațiile pe care universitatea are dreptul să le utilizeze. 
(3) Înscrierea candidaţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se face cu cel puţin 10 zile înainte de începerea examenului, fie individual, fie de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului dintre aceste instituţii şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Din componenţa dosarului de examen, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se elimină cerinţa de depunere a copiilor legalizate ale documentelor, acestea fiind înlocuite  cu certificarea conformităţii cu originalul de către persoana care are atribuţii desemnate în acest sens.

 

Art. 13
Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă, respectiv sesiunea iunie-iulie, sesiunea septembrie şi sesiunea februarie. În toate sesiunile se aplică aceeaşi Metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi acelaşi Regulament, iar comisiile de examen au aceeaşi componenţă.

 

Art. 14
(1) Examenul de licenţă/diplomă constă din două probe, după cum urmează:

  1. proba 1: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;
  2. proba 2: prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă.

(2) Probele menţionate la alin. (1) pentru examenul de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei/comisiilor de examen specifice fiecărei probe, şi a examinatului.
(3) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.
(4) Tematica şi bibliografia se publică pe site-ul facultăţii organizatoare.
(5) În învăţământul superior medico-farmaceutic uman, prima probă din cadrul examenului de licenţă se constituie dintr-o componentă naţională şi, după caz, dintr-o componentă specifică. Componenta naţională va fi sub formă de lucrare scrisă din tematica şi din bibliografia anunţate de către comisia de organizare, care va fi formată din specialişti desemnaţi de conducerile universităţilor de medicină şi farmacie acreditate. 
(6) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate pentru absolvenții promoției 2020 se poate realiza prin cel puțin una dintre următoarele: probă scrisă, probă orală, probă practică. Modalitatea efectivă se aprobă de Senatul Universităţii „Dunărea de Jos”, după avizul Consiliului de administrație, la propunerea consiliilor facultăţilor.

 

Art. 15
(1) Media de promovare a examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin 6,00.
(2) Nota de promovare trebuie să fie cel puţin 5,00 la fiecare probă.
(3) Media fiecărei probe, calculată ca medie aritmetică a notelor acordate exclusiv de către membrii lor comisiei de examen, se determină cu două zecimale, fără rotunjire. 
(4) Media examenului de licenţă/diplomă se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, exclusiv în baza mediei probelor. 
(5) Notele acordate de membrii comisiei de examen sunt numere întregi, de la 1 la 10.
(6) Deliberarea comisiilor, cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de licenţă/diplomă, nu este publică.
(7) Rezultatele obținute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.
(8) Rezultatele fiecărei probe se comunică prin afișare, în termen de cel mult 48 de ore de la data susținerii acesteia, la avizierul facultății organizatoare și pe pagina web.

 

Art. 16
(1) Comisiile de examen se stabilesc pe programe de studii/specializări, prin decizie a rectorului, la propunerea consiliilor departamentelor şi a consiliilor facultăţilor, şi cu aprobarea Consiliului de administrație. 
(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă și a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum și numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor și se publică pe site-urile facultăţilor. 
(3) Conducerea universităţii şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor. 
(4) Fiecare comisie este alcătuită din preşedinte, minimum trei membri şi un secretar. 
(5) Preşedintele comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau de conferenţiar universitar. 
(6) Membrii comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar sau profesor universitar. 
(7) Secretarul comisiei de examen de licenţă/diplomă trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor. 
(8) Membrii comisiei de examen de licenţă/diplomă şi secretarul acesteia  nu se pot afla, în raport cu cei evaluaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv. 
(9) Pentru acoperirea costurilor aferente organizării examenelor de licenţă/diplomă, în cazul absolvenţilor proveniţi din alte instituţii de învăţământ superior, universitatea încheie un protocol cu instituţia de învăţământ superior autorizată provizoriu, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administrație. 
(10) Membrii comisiei de examen de finalizare a studiilor, precum şi personalul didactic auxiliar implicat sunt remunerați pentru această activitate exclusiv de instituția organizatoare. 
(11) Universitatea informează candidaţii despre perioadele de examene de licenţă/diplomă, condiţiile şi perioadele de înscriere, tematica, bibliografia, programele, accesul la biblioteci, cursurile de pregătire etc., prin afişare la sediile facultăților şi pe pagina sa de web.

 

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE DISERTAŢIE

Art. 17 
Programele de studii universitare de master, organizate în baza Legii nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se finalizează cu examen de disertaţie.

 

Art. 18

  


Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii, din promoţia curentă şi din promoţiile anterioare, atât de la studiile universitare de master, cât şi de la studiile postuniversitare de master organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 19

    


Pentru un program de studii universitare de masterat examenul de disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi absolvenţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă.

 

Art. 20
(1) Examenele de disertaţie se desfăşoară la sediul facultăţii. 
(2) Înscrierea candidaţilor pentru examenul de disertaţie se face individual, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea examenului.
(3) Candidaţii sunt informaţi despre perioadele de examene de finalizare a studiilor, condiţiile şi perioadele de înscriere, tematica, bibliografia, programele, accesul la biblioteci, cursurile de pregătire etc., prin afişare la sediile facultăților şi pe paginile web ale acestora.

 

Art. 21    
(1) Examenul de disertaţie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie.
(2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.
(3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6,00.
(4) Media examenului de disertaţie se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, exclusiv pe baza notelor acordate de către membrii comisiei de examen. 
(5) Notele acordate de membrii comisiei de examen sunt numere întregi, de la 1 la 10.
(6) Deliberarea comisiilor, cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de disertaţie, nu este publică.
(7) Rezultatele se comunică prin afișare, în termen de cel mult 48 de ore de la data susținerii acesteia, la avizierul facultății organizatoare și pe pagina web.

 

Art. 22    
(1) Comisiile de examen se stabilesc pe programe de masterat, prin decizie a rectorului, la propunerea consiliilor departamentelor şi a consiliilor facultăţilor, cu aprobarea Consiliului de administrație. 
(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de disertaţie și a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum și numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor și se publică pe site-urile facultăţilor. 
(3) Conducerea universităţii şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor. 
(4) Fiecare comisie este alcătuită din preşedinte, minimum trei membri şi un secretar. 
(5) Preşedintele comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă gradul didactic de profesor universitar sau de conferenţiar universitar. 
(6) Membrii comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar sau profesor universitar. 
(7) Secretarul comisiei de examen de disertaţie trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor. 
(8) Membrii comisiei de examen de disertaţie şi secretarul acesteia nu se pot afla, în raport cu cei evaluaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.

 

Art. 23    
Absolvenţii promoţiilor anterioare se pot înscrie la examenele de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă, respectiv sesiunea iunie-iulie, sesiunea septembrie şi sesiunea februarie. În toate sesiunile se aplică aceeaşi Metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi acelaşi Regulament, iar comisiile de examen au aceeaşi componenţă.

 

ORGANIZAREA EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

 

Art. 24

    


(1) Universitatea poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă care există în structura universităţii, cu respectarea prevederilor legale. 
(2) Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, pot susţine examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. 
(3) Absolvenții programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate/ autorizate să funcționeze provizoriu intrate în lichidare sau lichidate, care nu au susținut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor, pot susţine examenul de licenţă/diplomă la instituţii de învăţământ superior acreditate care au aceste programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate.

 

Art. 25    
(1) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă/diplomă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea senatelor universitare, după avizul consiliilor de administraţie.
(2) Înscrierea absolvenţilor pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 26    
(1) În situaţiile prevăzute de Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, susţinerea examenului de licenţă/diplomă este condiţionată de promovarea, de către absolvenţi, a unui examen de selecţie.
(2) Examenul de selecţie se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în care se va susţine, ulterior, şi examenul de licenţă/diplomă.
(3) Examenul de selecţie promovat este recunoscut în toate sesiunile ulterioare de examene de licenţă/diplomă, dar numai în cadrul instituţiei la care a fost susţinut şi promovat.
(4) Pentru situaţiile prevăzute la art. 361 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.952/2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor în învăţământul superior pentru situaţiile prevăzute la art. 361 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

 

Art. 27    
(1) Costurile pentru examenul de selecţie vor fi suportate integral de către instituţia de la care provin absolvenţii. 
(2) Studenţii cu taxă, de la specializările autorizate provizoriu, care susţin examenul de finalizare a studiilor în alt centru universitar, vor suporta cheltuielile generate de susţinerea acestui examen, conform legii.

 

COMUNICAREA REZULTATELOR ŞI CONTESTAŢIILE

Art. 28
(1) Rezultatul fiecărei probe se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web a acesteia, în termen de cel mult 48 de ore de la data (1) Rezultatul fiecărei probe se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web a acesteia, în termen de cel mult 48 de ore de la data susţinerii . 
(2) Contestaţiile privind rezultatele unei probe se depun la secretariatele facultăţilor în termen de cel mult 24 de ore de la comunicarea/afişarea acestora şi se rezolvă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor, de către comisia de analiză şi soluţionare a contestaţiilor.
(3) Comisiile pentru soluţionarea contestaţiilor se stabilesc pe programe de studii, prin decizie a rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii.
(4) Membrii comisiei de analiză şi soluţionare a contestaţiilor nu se pot afla, în raport cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv.
(5) Componenţa comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul facultăţii. 
(6) Deciziile comisiilor de analiză şi soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.
(7) Rezultatele obţinute la probele orale, de aptitudini sportive sau artistice nu pot fi contestate.

 

Art. 29    
În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor, acestea pot fi susţinute într-o sesiune ulterioară, cu suportarea, de către candidat, a cheltuielilor aferente. Examenul de finalizare a studiilor la care absolventul nu s-a prezentat sau pe care nu l-a promovat în sesiunea de vară, cu promoţia căreia îi aparţine, poate fi repetat în sesiunile din septembrie şi februarie, fără suportarea cheltuielilor aferente.

 

DIPLOMELE. ADEVERINŢELE

 

Art. 30
Diplomele pentru absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor la programul de studii/specializarea absolvit(ă) se eliberează de către universitate, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării.

 

Art. 31
(1) Până la eliberarea diplomei, absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor.
(2) Adeverinţa de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate, precum şi următoarele informaţii:

  1. domeniul de studii universitare;
  2. programul de studii/specializarea;
  3. perioada de studii;
  4. media de finalizare a studiilor;
  5. statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului, după caz).

(3) În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.
(4) Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare eliberat de instituţia de învăţământ superior absolvită, care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia lit. d), care se va înlocui cu mediile de promovare a anilor de studii.
(5) În cazul instituțiilor de învățământ superior desființate suplimentul la diplomă se completează și se eliberează de către instituția de învățământ universitar acreditată care a organizat examenul de finalizare a studiilor universitare, în baza situației școlare/ foii matricole cu care absolventul a fost admis să susțină examenul de finalizare a studiilor, respectiv a documentelor eliberate de către Arhivele Naționale, serviciile județene/ Serviciul Municipiului București ale/ al Arhivelor Naționale sau de către instituțiile unde a fost depusă arhiva instituției desființate, după caz.
(6) Atunci când se dovedeşte că un certificat sau o diplomă de studii s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară, Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii (art. 146 LEN).

 

DISPOZIŢII FINALE

Art. 32
Prezentul regulament se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2019-2020.

 

Art. 33
(1)onducerile facultăţilor vor lua măsuri pentru asigurarea originalităţii conţinutului lucrărilor ce urmează a fi susţinute, precum şi prevederi exprese privind interzicerea comercializării de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării, de către cumpărător, a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă sau de disertaţie.
(2)Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului acestora (art. 143, alin (4) LEN).
(3)Lucrările de licenţă/diplomă/disertaţie vor fi legate tip carte, cu şină/spiră/arc.

 

Aprobat de Consiliul de administrație prin Hotărârea nr. 12 din data de 2 martie 2020 și de Senatul universitar prin Hotărârea nr. 48 din data de  11 martie 2020.

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1.

(1) La nivelul Senatului Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi funcţionează Comisia Juridică şi de Etică (denumită în continuare CJE).

(2) CJE îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Cartei Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Senatului Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi (denumit în continuare Senatul universitar).

 

CAPITOLUL II
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Art. 2.

Componenţa nominală a CJE este propusă de către senatori şi preşedintele Senatului universitar şi este aprobată de către Senatul universitar prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.

Art. 3. 

(1) CJE poate să-şi desfăşoare activitatea şi prin cooptarea temporară a unor specialişti ai universităţii, cadre didactice sau personal nedidactic şi didactic auxiliar, precum şi a altor persoane din exteriorul universităţii, în funcţie de natura problemelor care trebuie rezolvate.

(2) Când situaţia o cere, CJE colaborează cu Biroul juridic al universităţii.  

Art. 4.

(1) CJE este condusă de către un preşedinte. Acesta este membru al Senatului universitar şi este desemnat de către preşedintele acestuia, cu avizul acestuia, prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.

(2) Preşedintele CJE poate desemna un înlocuitor dintre membrii CJE.

Art. 5.

Preşedintele CJE are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea CJE;
b) convoacă şi conduce şedinţele de lucru ale CJE;
c) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor de lucru ale CJE;
d) repartizează lucrările membrilor CJE şi stabileşte termene de soluţionare;
e) asigură legătura operativă a CJE cu Preşedintele Senatului universitar, cu Senatul universitar şi cu celelalte comisii ale Senatului universitar;
f) colaborează cu rectorul, prorectorii precum și cu alte persoane care ocupă funcții de conducere în cadrul Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi;
g) exercită orice alte atribuţii stabilite de către Preşedintele Senatului universitar

Art. 6.

(1) CJE funcţionează cu sprijinul Cancelariei Senatului universitar.

(2) Cancelaria Senatului universitar va păstra actele CJE într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de către conducerea universităţii.

Art. 7.

(1) CJE îşi desfăşoară activitatea în prezenţa majorităţii membrilor săi.

(2) Membrii CJE sunt obligaţi să participe la şedinţele de lucru ale CJE şi să soluţioneze lucrările repartizate de către preşedintele CJE în termenul stabilit de către acesta. Ei pot desfăşura şi activităţi individuale în funcţie de necesităţi sau de solicitările preşedintelui CJE.

(3) La şedinţele CJE pot participa ca invitaţi persoane din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.

(4) Accesul presei şi al altor persoane la şedinţele de lucru este permis numai cu acordul CJE.

Art. 8.

CJE îşi desfăşoară activitatea în şedinţe lunare şi ori de câte ori este necesar; ședințele se pot desfășura și în modul on-line.

Art. 9.

Dezbaterile din şedinţele CJE se consemnează într-un proces-verbal de şedinţă, întocmit de către președinte și semnat de către acesta.

Art. 10.

(1) Hotărârea CJE se va adopta cu majoritatea simplă a voturilor membrilor; votul poate fi exprimat și electronic.

(2) Hotărârea se redactează de către președinte sau de către un membru al CJE  şi se semnează de către preşedintele CJE.

(3) Hotărârile CJE vor fi prezentate Senatului universitar de către preşedintele CJE sau, în lipsa sa, de către înlocuitorul desemnat. 

Art. 11.

Modul în care a votat fiecare membru al CJE, poziţiile luate individual de către membrii CJE şi procesele-verbale de şedinţă constituie secrete profesionale şi nu pot fi dezvăluite decât Senatului universitar. Membrii Senatului universitar au obligaţia de a păstra secretul profesional.

 

CAPITOLUL III
ATRIBUŢII

Art. 12.

CJE are, în principal, funcţii de control, consultanţă şi expertizare, de analiză şi fundamentare a deciziilor, hotărârilor şi actelor normative interne supuse spre aprobare Senatului universitar aferente domeniului ei de competenţă.

Art. 13.

CJE are rolul de a asigura consultanţa juridică necesară emiterii hotărârii Senatului universitar. Actele emise de CJE au caracter exclusiv consultativ, hotărârile fiind luate de către plenul Senatului universitar.

Art. 14.

CJE are următoarele atribuţii:    

a) propune Senatului universitar soluţii în cazurile de diferende între cadre didactice sau între studenţi şi cadre didactice ori în situaţiile de încălcare a eticii universitare;
b) recomandă Senatului universitar aplicarea sancţiunilor prevăzute în art. 312 alin. (2) lit. c) - e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în urma propunerii de sancţionare disciplinară făcută de către directorul de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, de către decan sau rector ori de  cel puţin  2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului universităţii, după caz. Aceştia acţionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct;  
c) avizează raportul anual referitor la situaţia respectării eticii şi deontologiei profesionale universitare şi a eticii activităţilor de cercetare-dezvoltare, întocmit de către Comisia de Etică Universitară;
d) avizează metodologiile, regulamentele şi alte acte supuse aprobării Senatului universitar, după caz;
e) contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie profesională universitară. Codul este supus aprobării Senatului universitar, iar după aprobare este inclus în Carta universitară;
f) analizează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Comisiei de Etică Universitară şi propune Senatului universitar soluţii;  
g) analizează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Consiliilor facultăţilor pronunţate în materie disciplinară şi propune Senatului universitar soluţii;
h) analizează propunerile rectorului de sancţionare a personalului cu performanţe profesionale slabe şi propune Senatului universitar soluţii;
i) efectuează acţiuni de monitorizare şi de control stabilite de Senatul universitar şi întocmeşte rapoarte pe care le prezintă Senatului universitar;
j) analizează raportul anual privind starea universităţii întocmit de către rector şi întocmeşte un punct de vedere pe care îl prezintă Senatului universitar;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege, de Carta universitară sau stabilite de Senatul universitar ori de Preşedintele acestuia.

Art. 15.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, CJE poate solicita, prin preşedintele său, documente, rapoarte, informări sau puncte de vedere din partea rectoratului, consiliului de administrație, facultăţilor şi departamentelor, precum şi din partea compartimentelor tehnico-administrative, stabilind termene pentru primirea acestora.

 

CAPITOLUL IV
ANALIZA SESIZĂRILOR REFERITOARE LA ABATERI DISCIPLINARE

Art. 16.

(1) Orice persoană, din universitate sau din afara universităţii, poate sesiza facultatea/universitatea cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară de către personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul administrativ, în termen de 30 de zile calendaristice de la săvârşirea acesteia.

(2) Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura facultăţii/universităţii sau la Cancelaria Senatului universitar.  

(3) Directorul de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, decanul sau rectorul ori cel puţin  2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului universităţii, după caz, se pot autosesiza în cazul unei abateri constatate direct.

(4) Autosesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura facultăţii/universităţii sau la Cancelaria Senatului universitar.  

(5) În cazul rectorului, sesizarea sau autosesizarea se adresează Ministerului Educaţiei și Cercetării. Sesizarea poate fi înregistrată şi la sediul universităţii, aceasta din urmă având obligaţia ca în termen de 5 zile lucrătoare să transmită sesizarea organului competent.

Art. 17.

Sesizările şi autosesizările pot include orice date, documente sau probe care susţin conţinutul sesizării sau autosesizării, în copie simplă, legalizată sau în original, în limba română sau într-o limbă străină.

Art. 18.

Dacă sesizarea este făcută după expirarea termenului menţionat la art. 16 sau nu conţine numele expeditorului ori adresa acestuia sau alte date de identificare, atunci persoanele menţionate la art. 16 alin. (3) pot folosi datele, documentele sau probele pentru a iniţia o autosesizare.

Art. 19.

Cercetarea faptei sesizate este obligatorie şi se efectuează de către o comisie de analiză.

Art. 20.

(1) În urma primirii unei sesizări sau a autosesizării, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării, persoanele menţionate la art. 16 alin. (3) vor solicita rectorului numirea unei comisii de analiză, formată din 3-5 membri cadre didactice care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaţiei sindicale.

(2) Pot fi membri ai Comisiei de analiză și persoanele care ocupă oricare dintre funcțiile: prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director de department sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție, dar cu îndeplinirea condiției de a nu se afla într-un conflict de interese sau într-o funcție de conducere în facultatea/unitatea din care face parte persoana cercetată.

(3) Rectorul emite decizia de numire a Comisiei de analiză în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare şi o comunică Senatului universitar spre aprobare. 

Art. 21.

(1) Comisia de analiză este formată dintr-un număr impar de membri.

(2) Mandatul fiecărui membru al Comisiei de analiză încetează de drept în momentul întocmirii raportului şi înregistrării acestuia la registratura facultăţii/universităţii sau la Cancelaria Senatului universitar, după caz. La raport se ataşează toate actele şi materialele rezultate din cercetări.

Art. 22.

(1) Un membru al Comisiei de analiză poate fi revocat din funcţie în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare ori a unei sancţiuni referitoare la încălcarea bunei conduite în activitatea de cercetare-dezvoltare.

(2) În urma constatărilor unei comisii desemnate în acest sens, revocarea este decisă de rector.

(3) Decizia de revocare este comunicată Senatului universitar spre aprobare. 

Art. 23.

(1) Comisia de analiză are un preşedinte, desemnat de către rector, cu aprobarea Senatului universitar.

(2) În cazul indisponibilităţii preşedintelui, atribuţiile sale sunt preluate de un membru al Comisiei de analiză desemnat de către preşedinte.

Art. 24.

(1) În cadrul analizei sale, Comisia de analiză poate audia persoanele implicate direct sau indirect în faptele sesizate ori alte persoane care au cunoştinţă despre fapta sesizată sau despre împrejurările comiterii acesteia. Persoana cercetată poate depune memorii şi poate propune probe în apărarea sa.

(2) Citarea şi audierea persoanei în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare sunt obligatorii.

(3) Refuzul persoanei cercetate de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

(4) Comisia de analiză poate solicita relaţii de la orice persoană fizică sau juridică, inclusiv de la unităţile componente ale Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi sau din afara acesteia.

(5) Comisia de analiză poate consulta experţi în domeniile vizate de cercetări; experţii îşi vor desfăşura activitatea pe baza unui mandat acordat de către Comisia de analiză.

(6) Comisia de analiză are acces la toate datele existente în universitate şi care sunt necesare soluţionării cauzei.

(7) Comisia de analiză are obligaţia de a investiga aspectele sesizate, în termen de 45 zile lucrătoare de la emiterea Deciziei Rectorului privind componența Comisiei de analiză.

Art. 25.

Comisia de analiză elaborează un raport pentru fiecare sesizare, care conţine cel puţin următoarele elemente:

a) o sinteză a conţinutului sesizării;
b) o analiză a informaţiilor, datelor, documentelor şi probelor din conţinutul sesizării, precum şi a oricăror altor elemente semnificative obţinute în cursul analizei, inclusiv în cursul audierilor;
c) constatarea argumentată a existenţei sau, după caz, a absenţei uneia ori a unor abateri disciplinare;
d) în cazul în care o abatere a fost constatată, identificarea argumentată a persoanei/persoanelor vinovate, precum şi propunerile de sancționare având în vedere împrejurările în care fapta a fost săvârșită, gradul de vinovăție a salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului, eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Art. 26.

(1) Raportul Comisiei de analiză se înregistrează la Registratura universității.

(2) Pe baza Raportului Comisiei de analiză, persoanele menționate la art. 16 alin. (3) formulează propunerea de sancționare disciplinară, pe care o înaintează Consiliului facultății sau CJE, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea raportului.

(3) CJE analizează propunerea de sancţionare disciplinară formulată şi propune Senatului universitar aplicarea sancţiunilor prevăzute în art. 312 alin. (2) lit. c) – e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în termen de 30 zile lucrătoare de la primirea acesteia.

(4) Hotărârea Senatului universitar se semnează de către preşedinte.

(5) Hotărârea Senatului universitar este transmisă de către Cancelaria Senatului, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acesteia, către părţi (autorul sesizării în scris şi persoana/persoanele găsite vinovate), către rector şi către decan, şi este publicată în acelaşi termen pe site-ul web al Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 27.

(1) Părţile pot contesta hotărârea Senatului universitar, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, la Ministerul Educaţiei și Cercetării.

(2) Contestaţia se face în scris şi se înregistrează la registratura universităţii, aceasta având obligaţia să o trimită la organul competent şi să informeze Cancelaria Senatului universitar în termen de 5 zile lucrătoare.

(3) Contestaţia suspendă executarea hotărârii Senatului universitar.

Art. 28.

În cazul în care o contestaţie nu a fost înaintată către Ministerul Educaţiei și Cercetării, în termenul menţionat la art. 27, hotărârea Senatului universitar este transmisă în termen de 5 zile lucrătoare, de către Cancelaria Senatului, către rector şi decan, cu menţiunea că aceasta a rămas definitivă.

Art. 29.

(1) Sancţiunile stabilite de către Senatul universitar sunt puse în aplicare de către decan sau rector, după caz, prin Biroul personal al universităţii, în termen de 45 de zile calendaristice de la data comunicării  conform art. 28 sau de la data primirii hotărârii Ministerului  Educaţiei și Cercetării, prin care s-a statuat asupra contestaţiei.

(2) Biroul personal al universităţii emite o decizie de sancţionare, în formă scrisă, pe care o semnează rectorul universităţii.

Art. 30.

(1) Consiliul facultăţii analizează propunerea de sancţionare disciplinară formulată şi aplică sancţiunile prevăzute în art. 312 alin. (2) lit. a) – b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în termen 30 zile lucrătoare de la primirea acesteia.

(2) Hotărârea Consiliului facultăţii se semnează de către preşedinte.

(3) Hotărârea  Consiliul facultăţii este transmisă de către Secretariatul facultăţii, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acesteia, către părţi (autorul sesizării în scris şi persoana/persoanele găsite vinovate), către rector şi către decan, şi este publicată în acelaşi termen pe site-ul web al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.

    

Art. 31.

(1) Părţile pot contesta hotărârea Consiliul facultăţii, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, la Senatul universitar.

(2) Contestaţia se face în scris, se depune la secretariatul facultăţii şi se înaintează în termen de 5 zile lucrătoare Senatului universitar.

(3) Contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului facultăţii.

Art. 32.

(1) CJE analizează contestaţia formulată împotriva hotărârilor Consiliilor facultăţilor pronunţate în materie disciplinară şi propune Senatului universitar soluţii, în termen de 30 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia la CJE.

(2) Hotărârea Senatului universitar este definitivă.

(3) Hotărârea Senatului universitar se semnează de către preşedinte.

(4) Hotărârea  Senatului universitar este transmisă de către Cancelaria Senatului, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acesteia, către părţi (autorul sesizării în scris şi persoana/persoanele găsite vinovate), către rector şi către decan, şi este publicată în acelaşi termen pe site-ul web al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.

Art. 33.

În cazul în care o contestaţie nu a fost înaintată către Senatul universitar, în termenul  menţionat la art. 31, hotărârea  Consiliul facultăţii este transmisă în termen de 5 zile lucrătoare, de către Secretariatul facultăţii, către rector şi decan, cu menţiunea că aceasta a rămas definitivă.

Art. 34.

(1) Sancţiunile stabilite de către Consiliul facultăţii sunt puse în aplicare de către decan, prin Biroul personal al universităţii,  în termen de 45 de zile calendaristice de la data comunicării conform art. 33 sau de la data primirii hotărârii Senatului universitar prin care s-a statuat asupra contestaţiei.

(2) Dispoziţiile art. 29 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 35.

Decizia de sancţionare trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din contractul individual de muncă, regulamentul intern, Carta universitară sau din alte acte normative care au fost încălcate de către persoana sancţionată;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către persoana sancţionată în timpul cercetării disciplinare prealabile;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Art. 36.

(1) Decizia de sancţionare se comunică persoanei sancţionate de către Biroul personal al universităţii în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

(2) Comunicarea deciziei de sancționare se predă personal persoanei sancţionate, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa indicată de către aceasta.

Art. 37.

Decizia de sancţionare poate fi contestată de către persoana sancţionată la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. 

Art. 38.

În cazul în care cel sancţionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, rezultând din neaplicarea unei noi sancțiuni disciplinare în acest termen, sancţiunea disciplinară se radiază de drept, făcându-se menţiune în statul personal de serviciu al celui în cauză. Radierea sancțiunii disciplinare se constată prin decizia rectorului emisă în formă scrisă.

 

CAPITOLUL V
NORME DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ

Art. 39.

Membrii Comisiei de analiză, precum şi personalul secretariatului au obligaţia de a respecta reglementările aplicabile şi normele de etică şi deontologie profesională, conform prevederilor legale.

Art. 40.

(1) Membrii Comisiei de analiză au obligaţia de a raporta preşedintelui comisiei orice situaţie în care consideră că se află într-un conflict de interese, imediat după ce constată existenţa conflictului de interese, şi de a se abţine de la adoptarea hotărârilor sau raportului supuse direct conflictului de interese.

(2) Aceleaşi obligaţii revin şi preşedintelui Comisiei de analiză, raportarea făcându-se Preşedintelui Senatului Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 41.

Comisia de analiză, persoanele care participă la şedinţe şi la alte activităţi, precum şi personalul secretariatului au obligaţia păstrării confidenţialităţii asupra identităţii expeditorilor sesizărilor sau solicitărilor, asupra documentelor supuse dezbaterii sau rezultate din dezbateri şi poziţiilor exprimate pe parcursul acestora, cu excepţia acelor documente care sunt făcute publice.

Art. 42.

Constituie conflict de interese situaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de Codul de etică şi deontologie profesională universitară.

Art. 43.

Întreaga activitate a Comisiei de analiză se va baza pe corectitudine, principialitate şi responsabilitate.

 

CAPITOLUL VI
FINANŢAREA COMISIEI DE ANALIZĂ

Art. 44.

Sprijinul tehnic, secretariatul şi resursele materiale necesare funcţionării Comisiei de analiză sunt asigurate de către Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galaţi.

Art. 45.

(1) Membrii Comisiei de analiză sunt remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul minim al salariului de încadrare pentru un profesor universitar, în categoria tranşei de vechime în învăţământ, respectiv peste 40 de ani.

(2) Membrilor Comisiei de analiză le sunt decontate cheltuielile de transport şi cazare necesare îndeplinirii atribuţiilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

CAPITOLUL VII
SANCŢIUNI

Art. 46.

Pentru nerespectarea atribuţiilor, competenţelor şi obligaţiilor stabilite prin prezentul regulament, rectorul, decanii, membrii CJE şi ai Comisiei de analiză, precum şi personalul Cancelariei Senatului universitar, al Biroului personal al universităţii şi al secretariatului răspund disciplinar, contravenţional şi penal, în condiţiile legii.

Art. 47.

Procedura de sancţionare disciplinară a rectorului, decanului, membrilor CJE şi ai Comisiei de analiză, precum şi a personalului Cancelariei Senatului universitar, al Biroului personal al universităţii şi al secretariatului se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 1/2011 şi ale prezentului regulament.

 

CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII FINALE

Art. 48.

Prezentul regulament se adoptă, se modifică şi se completează prin Hotărârea Senatului Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.

Art. 49.

(1) Prezentul regulament intră în vigoare la data aprobării sale prin Hotărârea Senatului Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi şi se publică pe pagina web a Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă orice prevedere contrară.

Art. 50.

Prezentul regulament a fost aprobat în Şedinţa Senatului Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi din data de 01.11.2012 și modificat prin Hotărârea Senatului nr. 87 din 21 mai 2020.

 

Facebook Twitter LinkedIn Vkontakte Email