Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
Tradiție în performanță

TITLUL 1
DEFINIRE ŞI MISIUNE

Art. 1. Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi se constituie şi funcţionează în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi al Cartei Universităţii, ca organism colectiv de conducere (denumit în continuare Senat).
Art. 2. (1) Senatul este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi este prezidat de către Preşedintele Senatului.
(2) Componenţa şi mărimea Senatului universitar sunt stabilite prin Carta Universităţii, astfel încât să se asigure eficienţa decizională şi reprezentativitatea comunităţii academice.
Art. 3. (1) Senatul universitar este învestit cu garantarea şi exercitarea, în condiţiile legii, a autonomiei universitare şi a libertăţii academice.
(2) Principalele probleme supuse dezbaterii Senatului privesc strategia evoluţiei Universităţii, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare, asigurarea calităţii activităţii didactice şi ştiinţifice, bugetul şi execuţia bugetară, structura academică. Pentru aceasta, Senatul coordonează structurile academice şi conduce, prin acte normative şi decizii, structura administrativă.
Art. 4. Regulamentele şi hotărârile adoptate de Senat sunt obligatorii pentru toţi membrii comunităţii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi pentru toate persoanele şi organismele de conducere din Universitate. Persoanele cu funcţii de conducere executivă şi administrativă din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi au obligaţia de a răspunde la interpelările membrilor Senatului.

TITLUL 2
ATRIBUŢIILE SENATULUI

Art. 5. Senatul universitar are următoarele atribuţii:
(1) garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
(2) elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta Universităţii;
(3) aprobă, la propunerea rectorului, planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale,
(4) aprobă, la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi funcţionarea Universităţii;
(5) aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară propuse de rector;
(6) elaborează şi aprobă Codul de asigurare a calităţii şi Codul de etică şi deontologie profesională universitară;
(7) adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studenţilor din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, cu respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor acestora;
(8) aprobă, la propunerea Consiliului de administraţie, metodologiile şi regulamentele privind:
a. admiterea, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea programelor de studii universitare şi postuniversitare;
b. conferirea titlurilor şi ocuparea posturilor didactice şi de cercetare;
c. conferirea calităţii de membru al comunităţii universitare;
d. taxele de studii corespunzătoare programelor de studii universitare sau postuniversitare organizate de Universitate;
e. recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate;
f. întocmirea statelor de funcţii pentru personalul didactic şi de cercetare;
g. organizarea şi funcţionarea structurilor academice.
(9) încheie contractul de management cu rectorul;
(10) confirmă numirile în funcţiile de prorectori, decani şi prodecani;
(11) controlează activitatea rectorului şi a Consiliului de administraţie prin comisii de specialitate;
(12) validează concursurile publice pentru funcţiile din Consiliul de administraţie;
(13) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană;
(14) aprobă, la propunerea rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii şi a legislaţiei în vigoare;
(15) în cazul revocării din funcţie a rectorului de către minister, desemnează un prorector care reprezintă Universitatea şi care devine ordonator de credite şi finalizează conform legii, procedurile de desemnare a unui nou rector;
(16) poate iniţia procedura de demitere a rectorului în condiţiile legii;
(17) poate iniţia procedura de demitere a prorectorilor, decanilor, prodecanilor şi a oricăror funcţii de conducere în condiţiile legii;
(18) aprobă înfiinţarea, funcţionarea, divizarea, comasarea şi desfiinţarea structurilor proprii de învăţământ şi cercetare;
(19) aprobă modalităţile în care pot să se desfăşoare acţiunile de cooperare naţionale şi internaţionale;
(20) aprobă înfiinţarea, singură sau prin asociere, de societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii, şi acordarea, prin contract, a dreptului de administrare şi folosinţă asupra activelor patrimoniale;
(21) aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar, structura anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor universitare de studiu;
(22) aprobă planurile de învăţământ ale programelor de studii universitare;
(23) aprobă anularea de către rector a certificatelor sau diplomelor de studii, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară;
(24) aprobă anual programele de studii universitare de licenţă pe care le oferă Universitatea, conform legii;
(25) aprobă anual, în cadrul domeniilor acreditate sau autorizate provizoriu pentru studiile universitare de master, programele de studii oferite;
(26) stabileşte numărul membrilor şi componenţa comisiei desemnate să coordoneze procesul de alegeri pentru structurile şi funcţiile de conducere;
(27) aprobă, în situaţii speciale, la propunerea conducătorului de doctorat şi cu avizul IOSUD, prelungirea cu 1-2 ani a duratei programului de studii universitare de doctorat;
(28) aprobă statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare şi numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar şi pentru cel nedidactic;
(29) poate decide mărirea, prin regulament, a normei didactice săptămânale minime, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă prevăzută de lege;
(30) aprobă o reducere a normei didactice de cel mult 30% pentru personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul Universităţii sau de îndrumare şi control în cadrul ministerului de resort;
(31) aprobă, pe baza propunerilor Consiliului de administraţie, susţinerea de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare de către personalul titular al universităţii;
(32) aprobă acordarea distincţiilor onorifice;
(33) aprobă acordarea anului sabatic, conform legii;
(34) stabileşte formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora, cu respectarea standardelor de calitate, conform legii;
(35) stabileşte sancţiunile disciplinare aplicabile, conform legii;
(36) aprobă comisiile de analiză numite de rector pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de membrii comunităţii universitare;
(37) delegă Consiliului de administraţie atribuţia de a stabili perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic, conform legii;
(38) aprobă salarizarea personalului didactic şi de cercetare, conform legii;
(39) aprobă bugetul pe facultăţi şi execuţia bugetară a Universităţii;
(40) decide în orice sferă de competenţă care rezultă din legislaţia în vigoare.

TITLUL 3
STRUCTURA SENATULUI

Art. 6. Senatul este compus din reprezentanţi aleşi ai facultăţilor (75% personal didactic şi de cercetare şi 25% reprezentanţi ai studenţilor), potrivit legii şi Regulamentului propriu al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Art. 7. Toţi membrii Senatului universitar sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor, toate facultăţile fiind reprezentate prin cote-părţi de reprezentare (conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a alegerilor).
(2) Rectorul Universităţii participă ca invitat permanent la şedinţele Senatului; la aceste şedinţe pot participa ca invitaţi, cu aprobarea Senatului sau a Preşedintelui Senatului, membrii Consiliului de administraţie, directorii de departamente, reprezentanţii sindicatelor reprezentative din Universitate, precum şi orice altă persoană din instituţie sau din afara acesteia.
Art. 8. Structura de organizare a Senatului cuprinde: Preşedintele Senatului, Secretarul Senatului şi comisiile permanente ale Senatului.

TITLUL 4
CONDUCEREA SENATULUI

Art. 9. (1) Conducerea Senatului este asigurată de Preşedintele Senatului
(2) Preşedintele Senatului se alege prin vot secret. Înlocuitorul de drept este unul dintre preşedinţii comisiilor Senatului, desemnat de către Preşedintele Senatului.
(3) Conducătorul şedinţei de alegere a Preşedintelui Senatului este cel mai în vârstă senator prezent, care nu este şi candidat.
(4) În cadrul şedinţei de alegeri valabil întrunite, se stabileşte o Comisie de numărare a voturilor, formată dintr-un număr de cinci senatori, a cărei componenţă este decisă de către senatorii prezenţi, cu includerea unui student în această comisie.
Art. 10. (1) Este declarat preşedinte al Senatului universitar candidatul care întruneşte cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate de către senatorii prezenţi.
(2) Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte jumătate plus unu din numărul voturilor senatorilor prezenţi, se procedează la un nou tur de scrutin, pe buletinul de vot fiind înscrişi candidaţii clasaţi pe primele două locuri în primul tur de scrutin, în ordinea numărului de voturi obţinute. Este declarat preşedinte al Senatului universitar candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.
(3) În caz de balotaj, se organizează tururi de scrutin suplimentare.
Art. 11. (1) Preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raporturile cu rectorul şi Consiliul de administraţie.
(2) Preşedintele Senatului universitar are următoarele atribuţii:
a. convoacă şedinţele Senatului din proprie iniţiativă, la solicitarea rectorului sau la solicitarea scrisă a cel puţin o treime din numărul membrilor Senatului;
b. organizează şi conduce şedinţele Senatului; stabileşte tematica semestrială şi calendarul şedinţelor ordinare de Senat şi convoacă şedinţele extraordinare; programarea şi ordinea de zi a şedinţelor ordinare ale Senatului sunt aduse la cunoştinţa membrilor acestuia cu minimum 72 de ore înainte;
c. numeşte preşedinţii comisiilor Senatului cu avizul Senatului;
d. semnează, în numele Senatului, contractul de management cu rectorul universităţii;
e. asigură legătura dintre Senat şi conducerea administrativă a universităţii;
f. poate invita rectorul sau membrii Consiliului de administraţie la şedinţele Senatului;
g. reprezintă Senatul universitar şi participă ca invitat la şedinţele Consiliului de administraţie al universităţii;
h. informează Senatul asupra discuţiilor purtate la nivelul Consiliului de Administraţie al universităţii;
i. coordonează activităţile comisiilor de specialitate ale Senatului;
j. coordonează activitatea secretariatului Senatului;
k. semnează hotărârile şi celelalte documente adoptate de către Senat;
l. înmânează, în numele Senatului, diplome de acordare a titlurilor onorifice.

TITLUL 5
COMISIILE SENATULUI

Art. 12. Comisiile permanente ale Senatului, constituite pe probleme specifice, sunt:
a. Comisia didactică si de calitate;
b. Comisia pentru baza materială, buget şi finanţe;
c. Comisia pentru cercetarea ştiinţifică;
d. Comisia pentru activitatea studenţilor şi probleme sociale;
e. Comisia juridică şi de etică;
f. Comisia organizatorică şi Cancelaria Senatului.
Comisiile sunt formate din senatori şi completate, eventual, cu membri ai personalului didactic şi nedidactic şi studenţi ai Universităţii, cu competenţe în domeniul de acţiune al comisiei. Componenţa comisiilor se adoptă de către Senat, iar acestea se întrunesc ori de câte ori este nevoie. Rapoartele de monitorizare şi de control, elaborate de către comisii, sunt prezentate periodic şi discutate în Senatul universitar, stând la baza rezoluţiilor Senatului universitar.
Art. 13. (1) Comisiile Senatului au următoarele atribuţii generale:
a. elaborează proiecte de regulamente precum şi criterii unitare privind soluţionarea unor probleme din aria lor de activitate;
b. efectuează analize, alcătuiesc rapoarte (anuale) şi propun Senatului proiecte de măsuri pe baza rapoartelor întocmite referitor la analizele întreprinse;
c. efectuează lucrări şi operaţiuni conforme cu aria lor de activitate şi corelate cu cerinţele activităţii din universitate;
d. propun Senatului subiecte de interes major spre analiză;
e. îndeplinesc orice atribuţii stabilite de Senat, în limitele ariilor de competenţă.
(2) Pentru probleme care nu ţin de domeniul de competenţă al comisiilor permanente, Senatul poate constitui comisii speciale la propunerea preşedintelui Senatului, Consiliului de administraţie sau a senatorilor.

TITLUL 6
CALITATEA DE MEMBRU AL SENATULUI

Art.14. Calitatea de membru al Senatului se obţine prin alegerea persoanei respective ca reprezentant în Senat al colectivului care alege–conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a alegerilor academice.
(1) Mandatul Senatului universitar este de 4 ani.
(2) O persoană poate fi aleasă membru al Senatului universitar pentru maximum trei mandate consecutive.
(3) Reprezentanţii personalului didactic şi de cercetare pot fi membri ai Senatului universitar atâta vreme cât deţin statutul de titular în Universitate.
(4) Reprezentanţii studenţilor sunt membri ai Senatului universitar atâta vreme cât îşi păstrează statutul de student deţinut la data alegerii lor.
(6) Calitatea de membru al Senatului devine efectivă din ziua validării de către Senat a alegerii persoanei respective în această calitate.
Art. 15. Senatorii au următoarele atribuţii şi drepturi:
(1) să participe la şedinţele Senatului şi ale comisiilor permanente din care fac parte;
(2) să-şi exprime neîngrădit opiniile privind problemele supuse analizei în Senat;
(3) să participe prin vot deschis sau secret, după caz, la luarea deciziilor;
(4) să propună Senatului luarea în discuţie a unor probleme de interes pentru Universitate;
(5) să participe la activitatea comisiilor speciale şi să reprezinte Senatul atunci când au fost desemnaţi în acest scop de către Senat;
(6) să interpeleze preşedintele Senatului, Consiliul de administraţie, consiliile, comisiile şi conducerile administrative, cu privire la diferite probleme;
Art. 16. (1) Calitatea de membru al Senatului se pierde sau se poate pierde, după caz, la iniţiativa persoanei în cauză, la iniţiativa unei treimi din numărul total al membrilor Senatului sau la iniţiativa Colegiul de Onoare al Universităţii. Audierea persoanei respective este obligatorie.
(2) Pierderea calităţii de membru al Senatului devine efectivă din ziua în care Senatul hotărăşte aceasta.
Art. 17. (1) Calitatea de membru al Senatului se pierde de drept prin:
a. ajungerea la termen a mandatului pentru care Senatul respectiv a fost ales;
b. pierderea calităţii de membru al comunităţii academice prin încheierea studiilor în Universitate sau încetarea contractului de muncă în Universitate;
c. alegerea/desemnarea într-o funcţie de conducere executivă în structurile universităţii;
d. transferul/mutarea din structura care l-a desemnat;
e. excludere;
f. apariţia unor incompatibilităţi cu funcţia deţinută.
(2) Calitatea de membru al Senatului se poate pierde prin:
a. absenţe nemotivate la mai mult de trei şedinţe succesive pe parcursul unui an universitar. Excepţie fac şedinţele de Senat festive. Absenţele se consideră motivate de preşedintele Senatului numai în cazuri de forţă majoră, îmbolnăviri dovedite cu acte medicale, plecări peste hotare sau delegaţii oficiale;
b. demisie adresată preşedintelui Senatului;
c. excludere pentru abateri grave de la prevederile Cartei Universităţii sau pentru nerespectarea cu rea-credinţă a hotărârilor Senatului.
(3) Excluderea unui membru al Senatului se discută şi se votează în plenul Senatului; dacă este asigurat cvorumul de şedinţă, excluderea se adoptă cu majoritate simplă.
(4) Pierderea calităţii de membru al Senatului se aduce la cunoştinţa comunităţii academice şi a Consiliului de administraţie în vederea organizării de alegeri parţiale pentru completarea componenţei Senatului.
Art. 18.
(1) Vacantarea unui loc în Senat declanşează de drept procedura de ocupare a locului prin alegeri parţiale, conform Regulamentului pentru alegeri.
(2) Ocuparea devine efectivă după validarea alegerilor parţiale de către Senat.

TITLUL 7
ŞEDINŢELE SENATULUI

Art. 19. (1) Senatul universitar se întruneşte în şedinţă ordinară în şedinţe extraordinare şi în şedinţe festive.
(2) Şedinţele ordinare sunt, de regulă, programate lunar şi sunt convocate de către preşedintele Senatului cu cel puţin 72 de ore înainte, prin convocator, cu precizarea ordinei de zi.
(3) Şedinţele extraordinare se convoacă în situaţii de importanţă majoră.
(4) Şedinţele extraordinare pot fi convocate de către Preşedintele Senatului, la solicitarea Rectorului sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Senatului.
(5) La întrunirile festive, membrii Senatului poartă robă şi tocă.
(6) Sunt întruniri festive:
a. şedinţele de decernare a unor titluri şi diplome onorifice;
b. alte şedinţe stabilite prin hotărâri ale Senatului.
Art. 20. (1) Şedinţele Senatului sunt, de regulă, închise.
(2) Rectorul Universităţii participă ca invitat permanent la şedinţele Senatului; la aceste şedinţe pot participa ca invitaţi, cu aprobarea Senatului sau a Preşedintelui Senatului, membrii Consiliului de administraţie, directorii de departamente, reprezentanţii sindicatelor reprezentative din Universitate, precum şi oricare altă persoană din instituţie sau din afara acesteia.
Art. 21. (1) Membrii Senatului sunt obligaţi să fie prezenţi la şedinţele Senatului şi să se înscrie pe lista de prezenţă înainte de începerea acestora.
(2) Membrii Senatului care nu pot lua parte la şedinţe vor trebui să anunţe din timp Secretariatul Senatului şi să menţioneze cauzele care îi împiedică să participe. Pentru mai mult de 3 absenţe succesive nemotivate într-un an academic, un membru al Senatului poate fi demis. Demiterea se hotărăşte de către Senat şi este urmată de declanşarea procedurii de alegeri parţiale pentru completarea locului devenit vacant în Senat.
Art. 22. Desfăşurarea şedinţelor Senatului necesită o participare minimă de 2/3 din totalul membrilor acestuia.
Art. 23. (1) Propunerile privind proiectele de hotărâri cuprinse în ordinea de zi vor fi făcute în scris şi vor fi depuse la biroul preşedintelui Senatului cu cel puţin 2 zile înaintea şedinţei respective. Propunerile scrise vor fi multiplicate şi puse la dispoziţia membrilor Senatului înainte de începerea şedinţei, odată cu ordinea de zi. Documentele pot fi trimise spre consultare şi prin proceduri electronice. Autorii au dreptul de a-şi prezenta sintetic propunerile scrise în plenul şedinţei.
(2) După prezentare, propunerile de amendare a proiectelor de hotărâri se supun votului, punct cu punct, şi se aprobă cu majoritatea membrilor prezenţi. Votul final privind o hotărâre a Senatului se face după votarea propunerilor de amendamente privind hotărârea respectivă.
(3) La punctul „Diverse” de pe ordinea de zi pot fi discutate alte probleme ale comunităţii academice. Interpelările pot fi depuse în scris, în condiţii similare cu propunerile scrise privind proiectele de hotărâri, conform alin. (1), sau pot fi făcute în şedinţă. În cazul în care solicitările presupun un răspuns din partea conducerii Universităţii, acesta va fi dat pe loc, în cazul interpelărilor scrise, şi în termen de cel mult 7 zile de la data şedinţei, în cazul interpelărilor făcute în timpul şedinţei.
(4) Au dreptul de a face observaţii, propuneri şi interpelări membrii Senatului, membrii de onoare ai Senatului şi reprezentanţii sindicatelor.
Art. 24. (1) Votul membrilor Senatului se exprimă personal în plenul Senatului. Votul poate fi nominal deschis sau secret.
(2) Votul deschis se exprimă prin ridicare de mâini sau prin apel nominal. La cererea membrilor Senatului, votul deschis va fi consemnat individual în procesul verbal al şedinţei.
(3) Pentru votul secret se folosesc buletine de vot. Modelul buletinului de vot se aprobă de către Senat.
Art. 25. (1) La propunerea preşedintelui sau a membrilor Senatului, Senatul hotărăşte, înaintea declanşării procedurii de vot, modalitatea de vot care urmează a fi folosită, stabilind, totodată, şi comisia de numărare a voturilor, dacă este cazul.
(2) Se recurge la procedeul votului secret în următoarele situaţii:
a. la alegerea preşedintelui Senatului;
b. la avizarea propunerilor pentru demiterea din funcţii de conducere;
c. la excluderea unui membru din Senat;
d. pentru orice altă situaţie, la propunerea membrilor Senatului şi cu acordul majorităţii simple a celor prezenţi la şedinţa respectivă a Senatului.
(3) O propunere se consideră adoptată dacă întruneşte majoritatea simplă a voturilor exprimate de către membrii Senatului prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.
(4) În cazul egalităţii numărului de voturi pro şi contra, se reiau dezbaterile şi procedura de votare până când se obţine o majoritate simplă. Rezultatul votului se consemnează în procesul verbal al şedinţei Senatului.
Art. 26. Conform legii, hotărârile Senatului se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. Membrii Senatului au drept de vot deliberativ egal.
Art. 27. Pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice, la vot participă numai cadrele didactice.
Art. 28. Pe parcursul votării, nu se poate acorda membrilor Senatului dreptul de a lua cuvântul la subiectul supus votului.
Art. 29. Punctele prevăzute pe ordinea de zi a Senatului, cu excepţia audierii unor informări sau conferinţe, se finalizează prin:
a. minute;
b. regulamente;
c. hotărâri;
d. validări sau invalidări;
e. declaraţii publice referitoare la probleme şi evenimente de importanţă majoră pentru universitate.
Art. 30. Toate documentele elaborate şi aprobate de către Senat sunt înregistrate şi apoi semnate de către preşedintele Senatului, care dispune aducerea lor la cunoştinţa Consiliilor facultăţilor şi departamentelor, după caz, în maximum o zi de la data şedinţei.
Art. 31. Procesele verbale ale şedinţelor de Senat vor fi întocmite pe durata acestora de către secretarul Senatului şi consemnate într-un Registru de procese verbale, ale cărui pagini au fost numerotate anterior.
Art. 32. Oricare membru al Senatului are acces, pentru consultare, la procesele verbale ale şedinţelor Senatului şi ale comisiilor Senatului. În acest sens, va fi creat un canal de comunicare Intranet securizat.
Art. 33. Comunicarea hotărârilor Senatului către structurile academice şi administrative se face prin publicarea acestora pe site-ul Universităţii.

TITLUL 8
FUNCŢIONAREA COMISIILOR PERMANENTE

Art. 34. (1) Comisiile de specialitate sunt structuri subordonate Senatului, având, în principal, funcţii de control, consultanţă şi expertizare, de analiză şi fundamentare a deciziilor, hotărârilor şi actelor normative interne supuse spre aprobare Senatului.
(2) Componenţa nominală a consiliilor şi comisiilor este propusă de către senatori şi preşedintele Senatului şi este aprobată de către Senat prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.
(3) Comisiile sunt conduse de un preşedinte. Acesta este membru al Senatului şi este desemnat de către preşedintele acestuia, cu avizul acestuia, prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.
(4) În stabilirea componenţei nominale a comisiilor, vor fi avute în vedere opţiunea fiecărui membru al Senatului şi, specializarea şi competenţele acestuia, astfel încât fiecare comisie să aibă caracterul unui organism specializat, cu rol de expert în domeniul de activitate de care răspunde.
(5) Comisiile pot să-şi desfăşoare activitatea şi prin colective de specialişti ai universităţii, în care pot fi cooptate şi alte persoane, în funcţie de natura problemelor care trebuie rezolvate.
(6) Comisiile pot solicita rapoarte şi informări din partea facultăţilor şi departamentelor, precum şi din partea compartimentelor tehnico-administrative.
(7) Concluziile comisiilor permanente au rol consultativ, nu deliberativ.
Art. 35. Atribuţiile generale ale comisiilor de specialitate:
a. elaborează proiecte de regulamente privind soluţionarea problemelor din aria lor de activitate;
b. efectuează analize şi propun Senatului proiecte de măsuri pe baza rapoartelor întocmite asupra proiectelor de hotărâri;
c. îndeplinesc activităţile din domeniul lor de responsabilitate, aşa cum reies din regulamentul propriu de funcţionare adoptat de către comisie şi validat de Senat.
Art. 36. (1) Lucrările comisiilor Senatului se desfăşoară prin întâlniri de lucru şi activităţi individuale, în funcţie de necesităţile activităţii şi de solicitările Senatului sau ale organelor de conducere colectivă, conform unui regulament propriu.
(2) Regulamentul propriu este aprobat de către Senat şi poate prevedea sancţiuni pentru membrii comisiei care nu participă la întâlnirile şi activităţile acestora.
Art. 37. (1) Recomandările sau punctele de vedere ale comisiilor se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor comisiilor
(2) Lucrările comisiilor se consemnează în caietul de procese verbale, prin grija preşedinţilor acestora.
(3) Recomandările, rapoartele sau punctele de vedere ale comisiei sunt prezentate Senatului de către preşedintele comisiei sau de către un alt raportor desemnat de către acesta.
Art. 38. Atribuţiile comisiilor de specialitate sunt următoarele:
(1) Comisia didactică şi de calitate are rolul de a elabora şi de a propune Senatului orientările strategice fundamentale în materie de dezvoltare instituţională, de adaptare la mediul extern şi de organizare internă în condiţii de eficienţă, calitate şi competitivitate. Comisia asigură calitatea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ în concordanţă cu strategia instituţională şi cu standardele practicate pe plan naţional şi european. Comisia urmăreşte evaluarea curriculei universitare şi adaptarea progresivă a gamei de specializări, acordând o atenţie deosebită noilor masterate şi doctorate şi ţinând seama şi de opţiunile studenţilor şi de posibilităţile facultăţilor. Comisia are următoarele atribuţii specifice:
a. elaborează şi propune spre aprobare Senatului proiectul de Cartă a universităţii sau proiectele de modificare a acesteia;
b. realizează analize şi întocmeşte studii privind organizarea şi funcţionarea instituţională, în raport cu dinamica mediului universitar şi a celui economico-social, propune proiecte şi programe de dezvoltare instituţională, de promovare a avantajului competitiv în condiţiile unui mediu concurenţial;
c. propune Senatului aprobarea planului strategic de dezvoltare instituţională pe termen mediu şi lung şi planurile operaţionale anuale, precum şi celelalte documente de planificare strategică la nivel instituţional iniţiate de către Consiliul de administraţie;
d. elaborează studii de diagnoză şi prognoză privind evoluţiile pe piaţa calificărilor universitare şi propune, în colaborare cu facultăţile şi departamentele, proiecte de dezvoltare a noi specializări, a noi forme şi niveluri de învăţământ universitar şi postuniversitar;
e. stabileşte şi propune Senatului sistemul de criterii, standarde şi indicatori privind întocmirea statelor de funcţii ale personalului didactic şi elaborarea curriculum-ului universitar, în concordanţă cu cerinţele de calitate pedagogică şi de eficienţă economică ale procesului de învăţământ;
f. analizează şi evaluează procesul de învăţământ;
g. urmăreşte aplicarea standardelor şi indicatorilor privind statele de funcţii şi planurile de învăţământ, eficienţa procesului de învăţământ în concordanţă cu strategia instituţională;
h. analizează şi face propuneri privind metodologia organizării concursului de admitere;
i. analizează aspectele privind tehnologia didactică de predare şi învăţare, face propuneri pentru modernizarea acesteia şi înzestrarea cu tehnică informatică şi audiovizuală a laboratoarelor şi cabinetelor.
(2) Comisia pentru cercetare ştiinţifică este responsabilă cu definirea direcţiilor strategice fundamentale privind cercetarea ştiinţifică, cu elaborarea standardelor şi a procedurilor de evaluare a calităţii cercetării, cu analiza şi propunerea către Senat a bugetului de venituri şi cheltuieli al structurilor şi activităţilor de cercetare ştiinţifică. Consiliul cercetării ştiinţifice are următoarele atribuţii:
a. coordonează desfăşurarea şi asigură orientarea activităţii de cercetare ştiinţifică din universitate în acord cu Planul strategic al universităţii şi Strategia de cercetare ştiinţifică, cu programele naţionale şi internaţionale de cercetare ştiinţifică;
b. analizează şi avizează programele de cercetare ştiinţifică anuale şi de perspectivă elaborate de structurile universităţii;
c. stimulează şi sprijină activitatea de cercetare a departamentelor, cadrelor didactice, doctoranzilor, cercetătorilor şi studenţilor din universitate, inclusiv prin colaborarea cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţară şi străinătate;
d. analizează activitatea departamentului/departamentelor şi institutului/institutelor de cercetare ştiinţifică din cadrul universităţii;
e. analizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii de cercetare ştiinţifică şi modul de executare al acestuia, pe baza bilanţurilor contabile;
f. analizează şi supune spre aprobarea Senatului universităţii regulamentele/statutele de organizare şi funcţionare a structurilor de cercetare din universitate, precum şi alte regulamente specifice activităţii de cercetare;
g. sprijină organizarea în universitate a manifestărilor ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;
h. coordonează acţiunile legate de atribuirea premiilor pentru cercetare ştiinţifică atribuite cadrelor didactice şi cercetătorilor din universitate, precum şi acţiunile legate de atribuirea burselor de performanţă pentru studenţi;
i. analizează propunerile venite din partea Consiliului facultăţii în vederea decernării titlului onorific de „DOCTOR HONORIS CAUSA” al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi le înaintează Senatului universităţii;
j. analizează propunerile venite din partea Consiliului facultăţii sau departamentului, în vederea decernării titlului onorific de „PROFESSOR EMERITUS” şi le înaintează Senatului universităţii;
k. la propunerea Consiliului de administraţie, Comisia pentru acordarea distincţiilor universitare înaintează spre aprobare Senatului propunerea de acordare a titlului onorific de „OMUL ANULUI”. Acest titlu se conferă acelei personalităţi care, în cursul unui an universitar, sprijină şi susţine universitatea în mod deosebit;
l. se pronunţă asupra eventualelor contestaţii înaintate de către persoanele eligibile care nu au fost nominalizate sau a căror nominalizare a fost respinsă la nivelul Comitetului de nominalizare sau al Consiliului facultăţii sau al departamentului.
(3) Comisia pentru baza materială, buget şi finanţe are rolul de a analiza aspectele financiare ale activităţii instituţiei şi de a propune Senatului studii, programe şi proiecte de măsuri privind asigurarea resurselor financiare ale Universităţii şi gestionarea eficientă şi raţională a acestora. Comisia de buget-finanţe are următoarele atribuţii specifice:
a. analizează periodic modul de constituire, administrare şi utilizare a resurselor financiare ale Universităţii, ţinând cont de actele normative privind finanţarea instituţiilor publice;
b. analizează şi propune Senatului noi surse de provenienţă a disponibilităţilor monetare şi/sau materiale necesare;
c. efectuează analize şi elaborează propuneri privind determinarea costurilor procesului de învăţământ şi ale cercetării ştiinţifice şi aplicarea sistemului de conducere prin bugete a structurilor de învăţământ şi cercetare;
d. colaborează cu Comisia pentru învăţământ pentru adaptarea instituţiei la sistemul de finanţare a universităţilor, în condiţiile autonomiei financiare;
e. întocmeşte, pe baza analizelor economico-financiare, prognoze şi calcule de fundamentare a indicatorilor financiari privind cheltuielile bugetare;
f. colaborează cu compartimentele de specialitate şi cu celelalte comisii ale Senatului la întocmirea Planului strategic de dezvoltare a universităţii şi a fiecărei facultăţi în parte;
g. colaborează cu compartimentele de specialitate şi cu celelalte comisii ale Senatului la fundamentarea şi elaborarea programelor anuale la nivelul facultăţilor şi al universităţii;
h. colaborează cu compartimentele de specialitate şi cu administratorii facultăţilor la fundamentarea şi întocmirea proiectului de buget la nivelul universităţii şi la nivelul fiecărei facultăţi şi avizează aceste proiecte înaintea prezentării lor în Senat;
i. propune actualizarea bugetelor aprobate, ori de cate ori este cazul, pe baza actelor normative de modificare sau a altor condiţii de fundamentare a acestora;
j. analizează modul de organizare şi conducere a contabilităţii cantitativ-valorice a bunurilor materiale pentru activitatea proprie;
k. colaborează cu Serviciul Contabilitate la întocmirea situaţiilor financiare anuale şi periodice, precum şi a rapoartelor de gestiune şi avizează aceste situaţii înaintea prezentării lor în Senat;
l. avizează deciziile de organizare a controlului financiar preventiv, a controlului operativ ierarhic şi a auditului intern;
m. colaborează cu compartimentele de specialitate şi cu celelalte comisii ale Senatului la elaborarea, potrivit competenţelor stabilite, de instrucţiuni şi regulamente referitoare la întocmirea şi circulaţia documentelor în care sunt consemnate operaţiuni patrimoniale;
n. analizează, pe baza datelor privind execuţia bugetară, cheltuielile efectuate pe capitole, şi propune Senatului măsuri de eliminare a cheltuielilor neeconomicoase;
o. elaborează studii, analize, documentări şi sinteze în vederea prezentării în Senat de propuneri pentru proiectele de acte normative specifice prin care să se reglementeze activitatea financiar-contabilă în instituţiile publice de învăţământ superior;
p. îndeplineşte orice ale atribuţii stabilite de către Senat.
(4) Comisia juridică şi de etică are rolul de a asigura consultanţa juridică necesară emiterii hotărârilor Senatului. Actele emise de comisia juridică au caracter exclusiv consultativ, hotărârile fiind luate de către plenul Senatului. Când situaţia o cere, comisia colaborează cu Direcţia juridică a Universităţii.
În ceea ce priveşte aspectele referitoare la etică, Senatul:
a. analizează reclamaţiile şi sesizările referitoare la abaterile de la etica universitară;
b. comunică raportul de caz şi eventualele recomandări sau propuneri de sancţiuni Senatului sau conducerii universităţii, pentru punerea lor în aplicare, în condiţiile legii;
c. propune Codul de etică universitară.
(5) Comisia pentru activităţile studenţilor şi probleme sociale are rolul de a analiza şi de a propune măsuri privind aspectele sociale ale activităţii personalului didactic şi administrativ, precum şi ale activităţii studenţilor, în sensul ameliorării serviciilor sociale pentru angajaţii Universităţii şi pentru studenţi. Comisia socială are următoarele atribuţii specifice:
a. avizează raportul de acordare a burselor sociale, la propunerea facultăţilor, şi urmăreşte modul de atribuire a acestora;
b. sprijină studenţii cu posibilităţi materiale reduse (orfani, proveniţi din familii monoparentale sau cu alte probleme sociale şi familiale) în vederea obţinerii de burse sociale, conform criteriilor stabilite în colaborare cu organizaţiile studenţeşti;
c. hotărăşte scutirea de taxa de înscriere la admitere şi de cazare a studenţilor orfani, precum şi a celor ai căror părinţi sunt cadre didactice în activitate sau în pensie;
d. urmăreşte modul de repartizare pentru studenţi a burselor, locurilor în cămine şi biletelor de odihnă în taberele studenţeşti;
e. asigură rezolvarea conflictelor sociale din cămine sau cantină şi monitorizează modul în care corpul administrativ creează condiţii optime de cazare şi studiu în aceste spaţii;
f. asigură consilierea părinţilor şi a candidaţilor în vederea rezolvării unor probleme sociale;
g. asigură informarea studenţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor;
h. elaborează criteriile pentru repartizarea fondului social pentru studenţii meritorii.
Solicitările din partea studenţilor vor fi aduse la cunoştinţa comisiei prin intermediul studenţilor care fac parte din Comisia socială sau al organizaţiilor studenţeşti. Rezoluţiile comisiei sunt transmise studenţilor fie în mod direct, fie prin intermediul organizaţiilor studenţeşti sau al secretariatelor facultăţilor.
(6) Comisia organizatorică şi Cancelaria Senatului
Comisia organizatorică şi Cancelaria Senatului vor asigura preluarea şi rezolvarea problemelor organizatorice şi administrative, legătura cu compartimentele funcţionale ale universităţii şi informarea personalului universităţii cu privire la deciziile Senatului.
Art. 39. Comisiile de specialitate ale Senatului funcţionează în mod legal, în cvorum de 2/3, şi iau hotărârile cu majoritatea simplă a efectivului nominal al comisiei.

Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa de Senat din data de 01.03.2012.