Cartea reprezintă un studiu de caz asupra combinatului siderurgic de la Galați, analizat prin intermediul mai multor surse de date (statistici, presă, arhive, interviuri), dintr-o perspectivă critică, sociologică. Este o reflectare comparativă, cu punctul de referință în interiorul acestei organizații productive. Din această poziție, autoarea observă două societăți ideologic diferite: sistemul totalitar comunist și postcomunismul care i-a urmat. Este o inițiativă originală de a studia fenomenul complex al schimbării sociale.
Prezentul volum „este prima încercare de a trata sincronic și diacronic un spațiu social complicat din mai multe direcții disciplinare, iar după părerea mea, ceea ce este cel mai mult de apreciat este faptul că autoarea nu s-a oprit la verificarea presupozițiilor, ci a deschis mereu noi direcții de investigare. Atitudinea ei este un bun exemplu pentru a ilustra strategia anthropologist at home, care permite din plin observația participativă, alături de folosirea altor metode cantitative și mai ales calitative.”
Prof. univ. dr. Zoltán Rostás
Lucrarea de față reprezintă o abordare dintr-o perspectivă ce combină sociologia organizațiilor industriale și psihologia socială a proceselor de dezindustrializare din România, pornind de la cazul transformărilor ce au afectat combinatul siderurgic de la Galați, de la înființarea sa în 1961 și până în 2016. Analizele acoperă un interval de câteva decenii, reprezentând o veritabilă istorie economică și socială în mic a socialismului și postsocialismului, a economiei centralizate și a proceselor de privatizare care au urmat răsturnării de după 1989, la distanță de discursurile ideologizante care au afectat, implicit, multe din cercetările dedicate tranzitologiei și transformărilor postcomuniste. Astfel, spre deosebire de analizele de tip macro, generalizante, abordările precum cele propuse de Gabriela-Violeta Iordăchiță oferă o imagine mai nuanțată a modului în care s-au împletit și condiționat reciproc viețile actorilor sociali implicați în aceste procese și organizațiile economice de care au fost aceștia dependenți, construind premisele unui discurs alternativ față de teoriile mainstreem.»
Conf. univ. dr. Marius Lazăr
